NMnica mădălina
Verificat@nica-madalina
.
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
finalul nu e rău, dar e parcă din alt text. aduce o bruscare parcă exagerată a tot ce construiseși anterior.
Pe textul:
„Lumea fără tine" de Adela Setti
0 suflu
Contextziceam că e prea densă strofa doi, ca descriere a intervalului, pe care eu îl percep ca pe ambiguitatea necesară curgerii. cam așa.
mă exprim poate alambicat, dar nu mă pot stăpâni, uf.
mă exprim poate alambicat, dar nu mă pot stăpâni, uf.
Pe textul:
„ars amatoria" de diana sima
0 suflu
Contextm-am tot învârtit aici, cum că amintirea albului înghețat de la început susține despicarea vibrației sonore până acolo unde eludarea multiplicării prin ecou însemnă o structurare a eului încăpător.
în strofa trei mi s-au aranjat sunetele altfel, dar fără a pierde din ritmul intrinsec. du reste, remarc alternanța rațiune-simțire din final, spartă prin întrerupere. o dospire a strigătului.
în strofa trei mi s-au aranjat sunetele altfel, dar fără a pierde din ritmul intrinsec. du reste, remarc alternanța rațiune-simțire din final, spartă prin întrerupere. o dospire a strigătului.
Pe textul:
„maturitatea sunetelor" de dan mihuț
0 suflu
Contextcam prea densă descrierea consistenței intervalului, îi fură din ambiguitatea cosubstanțială trecerii care pe care o susține conceptual.
textul are o fâstâcire care încearcă încurajarea. asta mi s-a părut veridic aici.
textul are o fâstâcire care încearcă încurajarea. asta mi s-a părut veridic aici.
Pe textul:
„ars amatoria" de diana sima
0 suflu
Contextar merita ca pasajul în franceză să fie scris corect.
pentru că drojdia timpului mi-a amintit de \"zațul zilei\" și pentru că îmi place să mă dezvelesc de rumoare, mă întreb dacă nu cumva despre viața lui ivan s-ar putea spune mai pe larg. nu de alta, dar libelulele au aripi lungi.
pentru că drojdia timpului mi-a amintit de \"zațul zilei\" și pentru că îmi place să mă dezvelesc de rumoare, mă întreb dacă nu cumva despre viața lui ivan s-ar putea spune mai pe larg. nu de alta, dar libelulele au aripi lungi.
Pe textul:
„ainsi va la vie d\'ivan" de Madalina STATE
0 suflu
Contextfelicitări pentru asumarea lui \"auto-\", în sensul său circular, dar cu breșe necesare. voi citi metaportetele energizată de limbajul lor \"năstrușnic\".
Pe textul:
„Adrian Firică - Autoportrete" de Ela Victoria Luca
Recomandat0 suflu
Contextreiterez gândul bun (lăsat undeva odată) față de această deschidere. un prilej bun pentru bucurie și mers mai departe.
Pe textul:
„Imagini de la Bookfest-Vinea" de Dan Cârlea
0 suflu
Contextmi-a adus dor de stare textul ista.
remarc stăpânirea în a nu dilua senzorialul prin continuarea descrierii.
șoapta foarte fragmentată din ultima strofă mi-am citit-o însă mai cursiv.
remarc stăpânirea în a nu dilua senzorialul prin continuarea descrierii.
șoapta foarte fragmentată din ultima strofă mi-am citit-o însă mai cursiv.
Pe textul:
„Stare" de Ligia Pârvulescu
0 suflu
Contextun gest de prietenie este un gest de viață. cât mai senină să-i fie dedicatarului. precum și celei care azi a pus prietenia în cuvinte. simplu.
Pe textul:
„Florin" de Dana Banu
0 suflu
Contextaici repetiția cărnii, a fâșiilor palpabile protejate de paranteze introduce o cursivitate a rearanjării fragmentelor de ființă. alegerea lor are greutatea unui aleatoriu care poate defini. faptul că nu se insistă pe implicațiile momentelor povestite trimite exact acolo unde acest aleatoriu semnifică, de fapt, noutatea prezentului.
iar printre anticipare, rugăminți și retrospecție un flux de imagini care să fixeze fără a sufoca, fără a pierde cititorul în altă lume decât cea a semnificațiilor palpabile.
îmi mai place că forma nu mai este monolitică.
iar printre anticipare, rugăminți și retrospecție un flux de imagini care să fixeze fără a sufoca, fără a pierde cititorul în altă lume decât cea a semnificațiilor palpabile.
îmi mai place că forma nu mai este monolitică.
Pe textul:
„big boys don\'t cry" de emilian valeriu pal
0 suflu
Contextfelii, probabil.
e trist aici. dar mai limpede mesajul, căci nu mai abundă atâtea imagini dislocate dintr-o idee prea ascunsă.
e trist aici. dar mai limpede mesajul, căci nu mai abundă atâtea imagini dislocate dintr-o idee prea ascunsă.
Pe textul:
„locul nostru de întâlnire între două felii de scaun" de ștefan ciobanu
0 suflu
Contexteu văd drumul, văd necesitatea finalului, a închiderii, pentru a prilejui nașterea. văd acel \"lovește în mine\" nu ca pe o neputință, ci ca pe rugămintea către celălalt de a-i prelua crucea. ca o iertare.
și tac.
și tac.
Pe textul:
„parfumul crinilor de mare" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextscuze, am uitat să adaug zâmbetul.
Pe textul:
„Diavol cu șal mătăsos" de Gelu Bogdan Marin
Recomandat0 suflu
Contextsunt zile în care bucuria mi-e mai consistentă pentru că are prilej și cauză materializate. precum acest început despre care aflu aici. mai spun felicitări.
Pe textul:
„Diavol cu șal mătăsos" de Gelu Bogdan Marin
Recomandat0 suflu
Contextlipsește fotografia, din păcate.
mi-a plăcut prima strofă (mai puțin acel \"cu_ca\") datorită acumulărilor și apăsărilor pe care le sugerează dromaderii.
mi-a plăcut prima strofă (mai puțin acel \"cu_ca\") datorită acumulărilor și apăsărilor pe care le sugerează dromaderii.
Pe textul:
„Spellbound" de Adela Setti
0 suflu
Contextfelicitări. îmbătrânirea e doar o creștere, nu?
Pe textul:
„\"Poezii din țara lui elian\"(un volum semnat Dana Banu)" de Dana Banu
Recomandat0 suflu
Contextspusă pe șleau, e ca un tremurici sau o nemișcare oribilă în care te gândești că ești, corporal și poate nu doar, ceea ce se pierde din tine.
despre particularizare și individualitate, toate cele bune. obiecte să fie... (bălmăjeala asta a mea înseamnă că îmi plăcu aici)
căldurii, cred.
despre particularizare și individualitate, toate cele bune. obiecte să fie... (bălmăjeala asta a mea înseamnă că îmi plăcu aici)
căldurii, cred.
Pe textul:
„arheologia absenței" de ioan albu
0 suflu
Contextsensul păstrării de care spuneam este următorul: acele strofe mi-au părut mai bune decât celelalte. fac această raportare a textului la sine însuși pentru că are rotunjimea unui adevăr irațional. o nevoie a sufletului, așadar.
de obicei, la atari poezii, care \"împărtășesc\", eu doar tac și le primesc. mulțumesc.
de obicei, la atari poezii, care \"împărtășesc\", eu doar tac și le primesc. mulțumesc.
Pe textul:
„singurul ochi" de florin caragiu
Recomandat0 suflu
Contexteu vin aici făpră să știu smerenia, dar cumva recunoscând-o, când mi se spune despre ea așa cum o face ultima strofă.
aici e lipsa desăvârșită a ostentației.
un motto pe care mi-l păstrez alături de strofele impare.
aici e lipsa desăvârșită a ostentației.
un motto pe care mi-l păstrez alături de strofele impare.
Pe textul:
„singurul ochi" de florin caragiu
Recomandat0 suflu
Contextîmi plăcu tare. nu pentru că e scurt și niciun act, nicio secvență nu îmi par inutile. nici întrucât are șoareci, conștiință, spaimă, raportare la dumnezeu, religie, ritual. nici pentru că are deschiderea vrăjitorească, când albă, când neagră.
ci pentru că e haioasă, așa de haioasă că știe că are substratul care poate cutremura. adică pierderea.
are și niște typo. ca mine ochi ce ustură.
ci pentru că e haioasă, așa de haioasă că știe că are substratul care poate cutremura. adică pierderea.
are și niște typo. ca mine ochi ce ustură.
Pe textul:
„Șoaptele sperietorilor" de Nicolae Popa
0 suflu
Context