Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

big boys don\'t cry

lucruri puțin importante

3 min lectură·
Mediu
(flesh)
eu șase ani frate-miu patru stăm în poarta bisericii ca niște sfinți născuți prematur
eu la stânga el la dreapta miroase a mucegai suntem catolici n-am mâncat niciodată colivă
mâna întinsă către femeile cu broboadă miluiește-mă tanti cu niște colivă frate-miu are colivă eu doar cozonac mi-e ciudă
apoi mâna mamei trăgând sălbatic de păr m-ați făcut de râs mâna mamei e grea ca mâna unui bărbat ea duce casa-n spinare ca pe-o legătură de vreascuri pe deget verigheta lucește
ca un bănuț pe fundul apei
(flesh)
două libelule galbene la picioarele cireșului din fața balconului ca două femei spălând picioarele cristului
(flesh)
pumnul tău în pumnul iubitului frământat ca o bucată de pâine
e al meu e al meu strigi apoi te transformi într-o pasăre roșie
(flesh)
pielea zbârcită a bunicului face pișu pe unde apucă se enervează când cineva îl ajută să se ridice el face vitralii șarete și cruci la el își aduc lipovenii caii să-i potcovească merge aplecat ca o vie bătută de grindină zile întregi nu iese din casă din când în când mai întreabă la telefon dacă a dat grindina peste vie
(flesh)
două țigări până la ziuă mâine e prima mea zi de lucru creierul e un mușuroi proaspăt cu mii de furnici oare voi face față oare cum sunt noii colegi dă doamne să nu am coșuri dă doamne să nu transpir
(flesh)
eu dorm pe covor tu în pat furăm mâncare în întuneric din oameni rămân doar dinții ca o radiografie dentară după care putem fi recunoscuți dinții ca un șirag de perle false un fel de semn că mai mult nu putem face
(flesh)
drumuri și poduri drumuri și poduri ghemuit într-o dubă ford transit citroen jumper nu mai e zi nu mai e noapte cumpărăm simpson indian big chief bsu dezmembrăm motoare tragem aer în piept ca și cum am trage benzina cu furtunul din rezervor viața e o pată de ulei sub o mașină dusă în service
(flesh)
planuri de nuntă o să ne fie nași ioana și m noi o să fim nașii lor îngroapă-te în mine până la ultima lipsă a mea neputința naște lucruri absurde încep să strig avion cu motor ia-mă și pe mine-n zbor dar avionul nu aude sau nu vrea să audă asculți renaud oare cum sunt colegii mei dă doamne să am coșuri dă doamne să nu transpir
(flesh)
și nu pot face nimic și nu pot face nimic și nu pot face nimic
(flesh)
cele mai importante cuvinte rămân în gât ca să spun tot ce simt ar trebui ca toți porii să aibă câte o limbă
0105.507
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
438
Citire
3 min
Versuri
25
Actualizat

Cum sa citezi

emilian valeriu pal. “big boys don\'t cry.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/poezie/1730743/big-boys-dont-cry

Comentarii (10)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dan-mihutDMdan mihuț
ceea ce scrii în ultima vreme a ajuns la o forma de maturizare a experienței textului, o zonă cu mai puține bribrizuri, a scufundărilor mentale într-o materie ce dă textului substanță. îmi amintesc că te-ai supărat la un moment dat când am fost, poate, prea critic în legătură cu textele tale. nu cred că e meritul meu, dar sper să-ți fi prins bine. pe lângă altele. mă bucur să văd că, în sfârșit, pot citi cu plăcere ceea ce scrii.
0
@emilian-valeriu-palEPemilian valeriu pal
Meritele, daca intr-adevar se poate vorbi de maturizare, sunt impartite intre critici, lecturi si stapinire a simturilor.
Multumesc.
0
Distincție acordată
@nica-madalinaNMnica mădălina
aici repetiția cărnii, a fâșiilor palpabile protejate de paranteze introduce o cursivitate a rearanjării fragmentelor de ființă. alegerea lor are greutatea unui aleatoriu care poate defini. faptul că nu se insistă pe implicațiile momentelor povestite trimite exact acolo unde acest aleatoriu semnifică, de fapt, noutatea prezentului.
iar printre anticipare, rugăminți și retrospecție un flux de imagini care să fixeze fără a sufoca, fără a pierde cititorul în altă lume decât cea a semnificațiilor palpabile.
îmi mai place că forma nu mai este monolitică.
0
@emilian-valeriu-palEPemilian valeriu pal
Ca si Dan, ai intuit bine jocul: flash-ul devine flesh, ordoneaza fara a insista. Si cred ca cel mai important e ca lumile nu se amesteca.
Multumesc de apreciere.
0
@nicolae-popaNPNicolae Popa
emil,
După o primă lectură, normală, am citit textul de jos în sus. Dacă încă n-ai făcut-o și tu, îți recomand să o faci! Totul pare mult mai autentic. Înțelesul textului e mai pe măsura așteptărilor. Dispare șocul, fie și splendid elaborat d.p.d.v. artistic al sfinților născuți prematur, iar lectura se așterne mai pe înțelesul unei minți cu deschidere spre suflet. Oricum „în întuneric din oameni rămân doar dinții ca o radiografie dentară”, indiferent din ce direcție sunt radiografiați. Felul tău de a scrie între note de jurnal și note despre un posibil jurnal încîntă și debusolează întru plăcerea scrisului în general.
Trecut, citit, recitit, plăcut...

0
@emilian-valeriu-palEPemilian valeriu pal
Da, citit de jos in sus, nu stiu daca e mai e mai autentic, poate e mai firesc. Trebuie sa recunosc, e un posibil, cum ai intuit, jurnal.
Onorat de apreciere.
0
Distincție acordată
@sophie-polanskySPsophie polansky
(flesh)

eu șase ani frate-miu patru stăm în poarta bisericii ca niște sfinți născuți prematur
eu la stânga el la dreapta miroase a mucegai suntem catolici n-am mâncat niciodată colivă
mâna întinsă către femeile cu broboadă miluiește-mă tanti cu niște colivă frate-miu are colivă eu doar cozonac mi-e ciudă

apoi mâna mamei trăgând sălbatic de păr m-ați făcut de râs mâna mamei e grea ca mâna unui bărbat ea duce casa-n spinare ca pe-o legătură de vreascuri pe deget verigheta lucește
ca un bănuț pe fundul apei

(flesh)


cele mai importante cuvinte raman cateodata cele mai simple.
la tine izvoraste o cutremurare si un senin aparte.
ca sa poti pune aceste doua unghiuri intr-o oglinda iti trebuie privitorul sau constiinta.

apoi este titlul care mie imi place foarte mult, iar un raport nastrusnic.
scena din titlu este una pura si hazlie aproape.
avem inca inocenta.
vrem sa apstram covoarele curate dar le murdarim.
vrem sa ne sarute mama dimineata dar nu o face.
dar nu plangem.
undeva exista un prag pe care se spun tristetile si au loc imbratisarile. sau plecarile.
insa exista mereu o reintoarcere.
de aceea exista speranta ca ziua de luni sa fie desavarsita.

0
@ramona-ungureanuRURamona Ungureanu
mi-a placut primul flesh.

si titlul care-mi aduce mie aminte de ceva.
0
@emilian-valeriu-palEPemilian valeriu pal
Medeea, ai intuit bine ideea din titlul. Multumesc de apreciere.

Ramona Ungureanu, e bine ca ti-a placut ceva, numai ca nu nu stiu ce te face sa crezi ca as vrea sa stiu de ce iti aduci aminte.
0
@petrut-parvescuPPPetruț Pârvescu
Emil,
un text bun.
chiar foarete bun, pe alocuri...
mă bucur să te cunosc în felul acesta. sunt de acord, în linii mari, cu Medeea.
primul flesh este remarcabil. te felicit...
cu prietenie,
p.parvescu
0