Poezie
Confesiune unui prieten
1 min lectură·
Mediu
aș avea multe să-ți spun
însă clipele alunecă
între pereții de sticlă ai clepsidrei
devorate de același nisip
în care ne-am îngropat amândoi visele
uneori singur sisif ne e călăuză corbii
rostesc vorbe încărcate de un adevăr care doare
ți-aș fi vorbit despre mirajul tău
de a stăpâni un tărâm ce mi se dăruia numai mie
cu dreptul de primus inter pares
nu ai simțit cum umbra femeii te urma cu silă
căutând drumuri străine de cuib
ori cum dimineața pantofii
îi erau prăfuiți de un tango brutal
și trupul îi mirosea a țigări cubaneze
uneori te visez cum îti cauți mama
ca pe o certitudine feminină
amețit într-o iubire de copil
mereu căutând în palme fantasma
unei cupe ce nu s-a vărsat încă
îți voi spune cândva povestea ei
blestemată să rătăcească
dar să nu poată iubi niciodată
atât de mult încât sa rămână
încă îi simt sânul noaptea
cum se topește de dor pântecul
explodând în miresme orientale
aproape cât o durere aud cum îmi cad
aceste cuvinte prin inimă
dar și eu sunt negustor de iluzii
de ce aș vrea să o cumpăr pe-a ta?
0114.453
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Negru Vladimir
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 188
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Negru Vladimir. “Confesiune unui prieten.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/negru-vladimir/poezie/118035/confesiune-unui-prietenComentarii (11)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Vezi măi ce se întîmplă dacă îl citești pe Freud? Nu mai bine fac americanii că folosesc cascadori la chestiile astea riscante? Într-o zi ai să îmi mulțumești că te-am avertizat. Jocul cu focul naște dependență. N-am spus dependințe. Ãlea sînt la subsol.
ciao
ciao
0
\"nu ai simțit cum umbra femeii te urma cu silă
căutând drumuri străine de cuib
ori cum dimineața pantofii
îi erau prăfuiți de un tango brutal
și trupul îi mirosea a țigări cubaneze\"
Albule, am sentimentul vag si nesustinut de o logica rece, ca poezia ta se strecoara prin labirinturi ce se inchid intr-o fantasma de copil, \"cupa ce nu s-a varsat inca\", incercaind sa desprinzi din imagine \"aceste cuvinte din inima\" pentru a le lasa pe-o margine de fotoliu-iluzie inainte de a deschide usa realitatii, aproape \"cu o durere\".
\"uneori te visez cum îti cauți mama
ca pe o certitudine feminină\"
Tu faci din vis o alta realitate, in care fiecare din noi isi traieste iluzia.
Frumos poem-confesiune, Albule... Nu ma mai mir, admir.
Drag, Ela
căutând drumuri străine de cuib
ori cum dimineața pantofii
îi erau prăfuiți de un tango brutal
și trupul îi mirosea a țigări cubaneze\"
Albule, am sentimentul vag si nesustinut de o logica rece, ca poezia ta se strecoara prin labirinturi ce se inchid intr-o fantasma de copil, \"cupa ce nu s-a varsat inca\", incercaind sa desprinzi din imagine \"aceste cuvinte din inima\" pentru a le lasa pe-o margine de fotoliu-iluzie inainte de a deschide usa realitatii, aproape \"cu o durere\".
\"uneori te visez cum îti cauți mama
ca pe o certitudine feminină\"
Tu faci din vis o alta realitate, in care fiecare din noi isi traieste iluzia.
Frumos poem-confesiune, Albule... Nu ma mai mir, admir.
Drag, Ela
0
frumos curge confesiunea aceasta, usor derutant, nu mai stii cine, unde, cum, dar nu conteaza,
impartim, impartim, numaram si ramane un adevar dureros sa vorbeasca despre;
si eu sunt negustor de iluzii
impartim, impartim, numaram si ramane un adevar dureros sa vorbeasca despre;
si eu sunt negustor de iluzii
0
simboluri, arhetipuri, desprindere de \"mother\'s shadow\", individuatie masculina, \"anima\" in momentul decantarii,....poem dificil de construit, nu lipsit de fiorul poetic. nu-mi imaginam ca as putea citi o poezie \"in archetypal fashion\" . freud are vina lui, insa cred ca momentul e depasit...a venit vremea descifrarilor cu ajutorul lui carl jung:) rareori un barbat aflat in toiul cautarilor are curajul unei confesiuni, te apreciez pentru gestul tau, te-am citit cu emotie.
0
cum psihologia e totusi relativa (pana si matematica a inceput sa fie)nu am sa admir decat estetic versurile acestea, printre care m/am indragostit in special de
\"aproape cât o durere aud cum îmi cad
aceste cuvinte prin inimă\".
\"aproape cât o durere aud cum îmi cad
aceste cuvinte prin inimă\".
0
Ideea acestui text a pornit de la o intamplare reala. Intr-un triunghi amoros ea-sotul-amantul, ultimul are un soi de criza de identitate si empatizeaza cu sotul. Simte nevoia sa-i spuna ca tinuturile peste care crede ca stapaneste ca un rege i-au fost uzurpate de altul si ca n-a fost nici un razboi ci doar o capitulare. A fost primit in palatul regal chiar de catre regina. Nu poate face destainuirea pana la capat pentru ca nu vrea sa-i rapeasca regelui ce i-a mai ramas, iluzia de a fi iubit... acel barbat crede ca un copil (ca in mama - femeia care nu l-a tradat niciodata) in regina. Ambii sunt doar negustori de iluzii... cine ar avea dreptul sa spuna adevarul in aceste conditii? Poezia e centrata pe dialogul imaginar dintre amant si sot, din perspectiva primului. O intamplare povestita de un amic acum cateva zile :) sa ma iertati de inabilitatea de a spune in poezie clar ceea ce am vrut sa exprim.
Va multumesc pentru comentarii... pana la urma poezia aceasta a fost o oglinda si fiecare dintre noi am vazut aspectele cu care rezonam sau de care ne temem.
Va multumesc pentru comentarii... pana la urma poezia aceasta a fost o oglinda si fiecare dintre noi am vazut aspectele cu care rezonam sau de care ne temem.
0
NI
M-am incurcat si eu un pic in ea, insa am ametit datorita miresmelor orientale si ale tigarilor cubaneze.Extrem de melodioasa....de \"cantatoare\" si incantatoare. Cumva mi-a amintit de legenda Reginei din Saba. Nu stiu de ce...poate mirosurile orientale sau poate amintiri vechi de-ale mele.
0
Distincție acordată
Desigur, nu in ultimul rand pentru ca o steluta lipseste textului acesta semnat Albu Vladimir si care, cel putin pentru mine, este unul dintre cele mai limpezi pe care le-am citit sub mai sus-amintita semnatura.
Si daca nu ar fi fost explicatia pe care insusi autorul ne-o confera in amplul sau comentariu, zic eu, parca ar fi fost si mai bine, pentru ca am fi putut sa ne inchipuim (asa cum am facut-o eu) si altceva. De pilda am fi putut crede cum ca autorul ar fi de fapt unul din acei androgini care, se zice, ar fi stapanit pamantul candva.
Am gasit aici un poem-eseu, reusit la multe capitole estetice. Am vazut si cate ceva dintr-o amara suferinta oedipiana pe aici, habar n-am daca am vazut doar eu chestia asta.
Finalul insa mi s-a parut loc comun.
Felicitari pentru aceasta reusita, este un poem pe care l-as recita cu placere.
Bobadil.
Si daca nu ar fi fost explicatia pe care insusi autorul ne-o confera in amplul sau comentariu, zic eu, parca ar fi fost si mai bine, pentru ca am fi putut sa ne inchipuim (asa cum am facut-o eu) si altceva. De pilda am fi putut crede cum ca autorul ar fi de fapt unul din acei androgini care, se zice, ar fi stapanit pamantul candva.
Am gasit aici un poem-eseu, reusit la multe capitole estetice. Am vazut si cate ceva dintr-o amara suferinta oedipiana pe aici, habar n-am daca am vazut doar eu chestia asta.
Finalul insa mi s-a parut loc comun.
Felicitari pentru aceasta reusita, este un poem pe care l-as recita cu placere.
Bobadil.
0
Pe de altă parte, e posibil ca explicația autorului să fie dată tocmai pentu clătinarea părerii \"cetitorului\". Dar Vladimir nu ar face așa ceva, sau cel puțin așa cred! Dacă ar face așa deturnare de la sens, care ar fi motivul? Și uite-așa mă regăsesc depărtându-mă de frumusețea citirii și recitării interioare a acestui text. Mai citesc o dată și poate mai pleacă întrebările... că prea s-au adunat. Mare problemă și interogarea asta continuă...
0
Iarina... mirosuri orientale da... ma mira insa ca te-a dus gandul la regina din Saba... uneori insa toate duhnesc a bautura ieftina si femeie la fel.
Andrei... multumesc pentru semnul lasat aici... nu-i bai, daca iti face placere il vei putea recita la Iasi... m-as simti onorat.
Lucian... interpretarea data e cea potrivita... probabil ca in aceasta situatie singura care e jalnica e femeia. Barbatii sunt amandoi niste naivi.
Andrei... multumesc pentru semnul lasat aici... nu-i bai, daca iti face placere il vei putea recita la Iasi... m-as simti onorat.
Lucian... interpretarea data e cea potrivita... probabil ca in aceasta situatie singura care e jalnica e femeia. Barbatii sunt amandoi niste naivi.
0

De ce oare nu spunem ce trebuie când trebuie?
De ce
\"aș mai avea multe să-ți spun
însă...\"
De ce ne îngropăm visele în nisip în loc să le dăm aripi pentru că doar atât mai avem al nostru.Atât ne aparține cu adevărat ca un mister personal.Lumea pe care o văd zugrăvită aici este una a unui \"eu\" care este de fapt \"tu\", iar refugiul la sânul mamei este dorința de a retrăi o viață pe care o credem pierdută, în care totul este posibil. Chiar și visele pe care le-am îngropat în nisipuri mișcătoare.Trebuie doar să crezi.