MDMiruna Dima
Verificat@miruna-dima
Bucurestivarfulsagetii.wordpress.com/
„“Amare foarte sunt toate cuvintele,/ de-aceea - lăsați-mă/ să umblu mut printre voi,/ să va ies în cale cu ochii închiși.” (Lucian Blaga)”
1996-2000 Universitatea București, Facultatea de Litere *licențiat Este singurul element biografic care are vreo importanță aici. În rest, mă simt acasă doar printre cărți. Mi-aș dori să vină cineva într-o zi și să-mi dăruiască o bibliotecă de poveste, undeva, la malul mării. Dar cum aceasta este o utopie, bibliotecile publice…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Muzicalitatea versurilor și imaginile păsării, ploii, toamnei mi-au creat o stare de ancestral. Vechi, fundamental, primar. Parcă aș asculta un cântec izvorât de undeva din mine, din sângele meu uitat. Singurătatea întâiului, singurătatea omului, singurătatea sensibilă a femeii. Și totul lin, ca o lacrimă care se prelinge din ochiul lumii.
Pe textul:
„Solitude" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextȘi totuși o privire în primul rând, care spune \"da, uite ce frumos ai spus\", și totuși ieșirea din tine, când uiți pentru ce te afli acolo și îți iei zborul... Simt aici și obrajii brusc îmbujorați, fără de veste, și tremurul vocii care are voință proprie, dar și triumful, bucuria lucrului împlinit, speranța măcar a două palme entuziasmate.
Pe textul:
„Scena" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextCristina: nu eu merit respect, ci ei, care duc în tăcere poveri numai de ei știute. Cât despre abordare, există ceva în viața mea care a determinat-o. Mulțumesc de cuvinte.
Anana: deseori uităm de cel de lângă noi, rareori știm să ascultăm sau să întindem o mână, prea ocupați cu propriul...eu. Mă bucur că un suflet cald a vibrat la o imagine care mie uneori nu-mi dă pace.
Anana: deseori uităm de cel de lângă noi, rareori știm să ascultăm sau să întindem o mână, prea ocupați cu propriul...eu. Mă bucur că un suflet cald a vibrat la o imagine care mie uneori nu-mi dă pace.
Pe textul:
„Ceilalți" de Miruna Dima
0 suflu
ContextIubita mea Sheheresadă,
Nu vezi, rezist cu greu,
Au dat muierile la nadă...
Știi ce podoabă-s eu!
(Ion Diviza)
Nada-i bună pește-a prinde
Cu femeile-i mai greu.
Că frumoasa de-o întinde
În strună-ți cânt doar eu.
Nu vezi, rezist cu greu,
Au dat muierile la nadă...
Știi ce podoabă-s eu!
(Ion Diviza)
Nada-i bună pește-a prinde
Cu femeile-i mai greu.
Că frumoasa de-o întinde
În strună-ți cânt doar eu.
Pe textul:
„Sheherezadei mele" de Ion Diviza
0 suflu
ContextIubitul meu cu punga grea
Ce nurii mi-i râvnești
Atâte-au fost alăturea
Câte muieri dosești!
Ce nurii mi-i râvnești
Atâte-au fost alăturea
Câte muieri dosești!
Pe textul:
„Sheherezadei mele" de Ion Diviza
0 suflu
Contextsărut pe îndelete degustat
pe buze fragede înfășurat
dulcețuri, jocuri, reverii:
chipuri suave de copii.
O prospețime și o fațetă a trăirii de care deseori uităm. \"Om mare e acela ce nu și-a pierdut sufletul de copil\".
pe buze fragede înfășurat
dulcețuri, jocuri, reverii:
chipuri suave de copii.
O prospețime și o fațetă a trăirii de care deseori uităm. \"Om mare e acela ce nu și-a pierdut sufletul de copil\".
Pe textul:
„Sărut furat" de Cristina Petrache
0 suflu
ContextAșa aș defini eu acest poem. Imaginile destul de dure, cu putere foarte mare de sugestie redau revoltă, căutare, strigăt, dureri... O stare ce îmi este familiară, uneori și eu umblu pe aceeași stradă.
Pe textul:
„un calendar" de Raul Huluban
0 suflu
ContextRegăsesc aici acea tristețe a ta, care nu e tristețe (de care ți-am mai spus). Un fel de lumină în înserări. M-au vibrat versurile: \"durerea îngenuncherilor aș asculta/
înspre o altă lumină târându-mă\". Mâhnire, dor, speranță, greutate, luptă, compasiune... atâtea valențe!
înspre o altă lumină târându-mă\". Mâhnire, dor, speranță, greutate, luptă, compasiune... atâtea valențe!
Pe textul:
„Înnoptare" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextPe sufletul meu azi. Așa e această scurtă magie a ta. Nu vreau să spun mai mult, să nu spulber clipa...
Pe textul:
„sarutul de sare" de Nuta Craciun
0 suflu
ContextAm făcut o greșeală: am postat poeme ale unui autor de limbă engleză pe varianta în română. Când am dat \"adaugă un text consacrat\" nu mi-a mai cerut să selectez limba. Iar eu sunt vorbitor nativ de română, evident că m-am logat pe română. Și nu pot remedia. Îmi pare rău. Dar observ că este ceva frecvent: pe paginile în română apar amestecați și autorii și textele. Adică dau la biblioteca virtuală la S și găsesc acolo Sorescu în română și Shakespeare în engleză. Nu s-ar putea găsi o soluție? (la adăugare să existe un câmp \"selectează limba\").
Pe textul:
„Clasici - biblioteca virtuala - autori consacrati" de Radu Herinean
0 suflu
ContextDe oprire, steluță și mai ales de comentariu. Într-adevăr, \"pendula\" este aceea care nu cadrează cu restul. Din cauza asta se și simte un soi de scindare. Am să meditez la o altă formă, care să păstreze același conținut. La regăsire și pe alte plaje,
Pe textul:
„Chemare" de Miruna Dima
0 suflu
ContextAlbă, pagina tremură ușor cu privirile întoarse spre ce va veni. Gândul meu o pângărește iar și iar, fără să fac vreu semn vizibil în apele-i imaculate. Poate va fi un cutremur, poate un tumult fără sfârșit, poate o adiere lină ca o lacrimă sau poate o icoană demult uitată... Azi e stilou și linii tăiate, mâine e mototolită în pumn, ieri a fost doar o părere.
Pe textul:
„Pagini albe (3)" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextAm putea fi sori nerăsăriți încă,
alunecând încet spre
al treilea pol al pământului,
învățând din lumină
verbul a ființa...
Atât imaginea, cât și textul tău sensibil, au iscat în mine ce se vede.
alunecând încet spre
al treilea pol al pământului,
învățând din lumină
verbul a ființa...
Atât imaginea, cât și textul tău sensibil, au iscat în mine ce se vede.
Pe textul:
„Urme pe ape" de Bianca Goean
0 suflu
ContextIdeea este că la tăiatul venelor, dacă stai în apă, nu simți, nu doare... Pe de altă parte, sunt acei sinucigași care iau somnifere: în cele mai bune haine, în camera preferată, ascultând muzica cea mai plăcută. Dar de obicei, în lumea asta în care trăim, gestul prin care un om își curmă viața este disperat și cumva alienat, dezaxat. E ultima reacție a cuiva care nu mai știe încotro s-o ia. Știu pe cineva care s-a sinucis sugrumându-se de clanța ușii...
Pe textul:
„Prizonierat" de Alin Pop
0 suflu
ContextCe mi se pare deosebit este \"asortarea\" dintre idee și formă. Mi-ai adus un zvon plăcut cu zâmbet verde.
Pe textul:
„Prevestire" de Alin Pop
0 suflu
ContextCe bine că peștele e mai tare ca răceala! Așa a ajuns și la mine zvon de pădure și ape și crengi... Deși e mai \"întunecată\", îmi place mai mult pagina a doua a jurnalului. Îmi amintește de ploaia pădurii și de lumina aceea ce răsare după.
Pe textul:
„Pagini albastre" de Bianca Goean
0 suflu
ContextUite că mie, mai mult decât gândul-țânțar, îmi plăcură porumbeii. Și sondajul lor, cu problematică modernă. Dar eu te sfătuiesc, chiar cu febră, să scoți o țâră nasul la aer. Se vede că tânjești după asta. N-are ce rău să-ți facă.
Pe textul:
„39 de grade" de Sorin Teodoriu
0 suflu
ContextCea mai puternica rezonanta o simt la strofa a treia si lasfarsit. Sunt in ele candoare si o anume stiinta, pe care noi am uitat-o. Intercalata este simtirea \"omului mare\" si aceasta poate ar merge un pic slefuita (cu scuzele de rigoare, prima strofa a scos sufletul din mine, poate din cauza semnelor de punctuatie?. In final, imi place mult. Si-mi lasa un gust uitat, de care mi-e parca dor...
Pe textul:
„Reinventează-mi soarele" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextEu am facut asa: am luat vers cu vers și le-am unit în franceză, apoi am recitit. Si am descoperit o muzicalitate aparte, ce se potrivește imaginii, ideii, undelor, iubirii, eternității. Toujours l\'amour (d\'ailleurs).
Pe textul:
„Transparence des ondes" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextMereu aceeași chemare, a mării. Mereu alte cărări. Mă regăsesc tresărind în vibrarea ta atât de sensibilă, atât de plină de valuri, pescăruși, scoici, delfini... Mai revin, și iar revin...
Pe textul:
„Se miră nopțile" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Context