Urme pe ape

am putea fi
doar sentimente
prin ape de munte
neintinate
de ceturi
si plecind in zari
am aduna mari
pe pleoape
irisi azur
ar cinta
in do major
inima

Atit de fumos, Dalba...

Drag, Ela

Ela, frumoasa si trecerea ta in acest taram de ceturi, cu atat de putine cuvinte.

Bianca, romantism in atat de putine cuvinte, de fapt am putea orice dar numai cu o conditie: sa simtim. anestezia este dusmanul poeziei si-al iubirii, de fapt, anestezia este buna numai contra durerii. si pe cine nu-l doare, nu poate scrie decat cuvinte asa, ca o reprezentare grafica, cum ar fi cea a cursului valutar, poate nici macar atat.(parerea mea...)
mi-a placut ce-am gasit aici, impresionat...
Costin

Costin, sunt foarte surprinsa ca te-ai apropiat atat de mult de sentimentul acestei poezii, iar cu anestezia chiar m-ai \"atins\": adesea, mult prea adesea, oamenii au nevoie de anestezie nu numai pentru dureri fizice, ci, mai ales, impotriva sentimentelor... proprii sau ale celorlalti. Inr-o aplecare asupra apelor din noi... multumesc de simtire.

Am putea fi sori nerăsăriți încă,
alunecând încet spre
al treilea pol al pământului,
învățând din lumină
verbul a ființa...

Atât imaginea, cât și textul tău sensibil, au iscat în mine ce se vede.

Miruna, acesta este sensul unui vers, al cuvantului scris, sa miste, sa rastoarne, sa isi croiasca drum propriu catre fiecare. Multumesc si tie pentru umbrele-urme inca nenascute aici lasate.