masha djinn (nepoata)

zgâlțiala îmi mai adaugă un strat de carne, dement și fără contur exact precum ți-ai imagina un om înfofolit în propria frică. imediat îmi pun speranțele în mozilla și brioșele la cană, în cerceii

I în cel mult o zi și-o noapte corpul mi se desface în mirosuri numai ale lui nu pentru că asta i-ar fi propriu, cât mai degrabă fiindcă prin țeava dintre doi apa stă țeapănă sau bate-n gol, în

mai întorc o pagină și mâna îmi cade zgomotos pe pupitru găurind pupitrul și podeaua nivelului doi cu groază mă întâmpină cei de la nivelele inferioare cad prin bcu în jos și cititorii se uită la

până să mă nasc eu și puțin după aceea mama făcea gloanțe full metal jacket. știu că îi era greu, dar se consola cu prieteniile solide și jocul de șeptici. După 89, mama făcea frigidere

„Când te vaiți trebuie să fii cul, când te vaiți trebuie să fii cul” asta îi spuneam inimii, punându-i fulgerător glugă de kenny, de teamă să nu fie recunoscută de babuini. De 40 de zile gura e

De fiecare dată când moartea lovește aproape de mine, discursul mă expulzează ca pe un pre-timpuriu Nimic din ce găseam înainte de spus, fie și numai scrâșnit, în propria ceafă nu se cuvine ori nu

De obicei, când se simte amenințat, omul se adăpostește în bucătărie să fie mai aproape de lucrul lui, trupul. Uneori, își adună obiectele dragi, cărțile, banii puși deoparte, hainele ce vor vedea

Dintre toate lumile posibile/jabberwocky/nici una nu pare cea mai bună Să spui, da, domnule, mă instalez în ea, sunt și eu un păianjen ca toți ceilalți Nu mă mai futeți la /jabberwocky/dar

chiar dacă nu e bine să recunoști nici măcar într-un poem, ca să nu mai zic pentru sănătate, sunt o femeie curtată. E drept, de indivizi marginali filosofi osoși cu plete tunse înainte de

Fiecare avea în față o farfurie cu cel puțin 3 mici Când, deodată, cineva a-ntrebat: „cum arată iadul vostru?” atunci norii au început a se scurge pe cer de parcă ar fi fost fugăriți de limbile

descoperirea serialelor downloadabile în mai puțin de o oră înfundarea capului în balta fără fund și fără broaște a cafelei traversarea în goană de beție a podurilor în ambele sensuri îndoparea cu

acum, când rânjetul scormonitor a ieșit de pe chip speriat și oboseala, întâlnindu-l, nu i-a stat în cale, realizez: la întrebări stupide primești răspunsuri stupide, reacția biancăi, necunoscuta

sfârșitul lumii începe în bucătărie când înghițitorul de flăcări aruncă șnițelele în aer lovind cu jeturi de foc în ele perpelindu-se cerând ajutor pereților în cădere. În bucătărie, în spatele

Am: De scris 10 pagini pentru cursul cu carmen mușat, Cumpărat o pungă de biscuiți cu măsline, obscen de scumpă, Observat un puștiulică de 8-9 ani învârtind o minge pe degetul de la picior Cum se

Din nou, în oraș, locurile din stomac goale, spațiul dintre noi, în metrou, gol. Norocul nostru sunt cărțile pe care m-am prefăcut că le citesc. Doar ele pun la locul lor pisicile tolănite, șoriceii

am fața înfiptă-ntr-un burete oricum cine mă poate opri te poți hrăni, te poți privi într-un burete oricând. sau cu gâtul agățat între culmi bând suc din șosetă cu paiul zvârcolindu-mă pe

nici nu sunt gata și mă cuprind emoțiile de tot felul, din toate părțile, care personificate, care nu. obiectele emoțiilor, mascate în tot felul de nuanțe și apariții. până aici vag, vag. dar

Diminuța nu mai crede în efectul miraculos al aburilor din ceașcă, de la geam, de sub aripa avionului. Doar dacă la încheieturi nu simte vibrația violoncelului și pe buze puful aspru al piersicii

citesc instrucțiunile de folosire a metroului deviza brd, observ că ilie năstase, nadia si celălalt poartă haine în culorile brd citesc deviza lor mănânc un orez păcătos cu trei petale din piept

from: laurentiu tot misto ai ramas. nu te duce dupa \"fundatii\", stiu ce spun. cand vin in romania, daca vin, daca nu crap, fac tot posibilul sa ne vedem, asa, fara continut from

sunt la birou și scriu în word, iubitule, vremea se tot dă cu curu-n sus pe la ferestre și ceva îmi urcă pe picior, ceva ca o voce extraterestră: „wikify, wikify me!” vaporii se ridică tot mai

cele mai multe frici au apărut în intervalul dintre cenaclu și metrou unde spațiile dintre capete pot fi unite prin linii domoale-metrou zdrențuite și aproape neverosimile-cenaclu. Doar dacă nu

de la eminescu la uelbec se întinde mintea mea nici nu încape, nici nu se revarsă nici nu se prăbușește în sexul tău lipit de webcam. un câine latră omenește într-un balcon despre