Mariana Aurelia Gunță

i se învârtise lumea în palme de când se spălase cu apă rece și lovise ușa de la intrare. ouăle din tigaie erau albastre cu fetuși deformați și albi. când vedea curcubeul, credea că e scara

Ei își netezeau umbra în palme, cu grijă, mereu o fecioară pe post de victimă. Sau negru. Îi creșteau brațe, haine, ochi. Ceva mă strângea la piept, ca într-un coșciug loto 6 din 49 plus

Am viziuni mulate pe Biblie, tentații de a-l face pe Dumnezeu animal pentru că urmează legile naturii. Noaptea este rece și lungă, stelele sunt doar o tocătură de puncte puse în bolul cu materie

30 de minute ca să-mi strâng pumnii și să-mi închid ochii, să-mi aplic formula pentru "go away". ei sunt inocenți, se dau unii pe alții, ca într-un tobogan uman. au plecat în camera

Sunt dimineți în care mă trezesc într-un stomac de vise, am 7-8 ani și spionez puii de curcă. Văd o emisiune despre T-rex și sap în livadă după rămășițe. Am o tovarășă care îmi construiește

împleteam coronițe din florile de pe câmp, atâta vânt prin iarbă, atâtea prune coapte... eram cu plasa în mână, adunam mușețel și păsări cântau printre crengi. ploua lent peste trandafiri, seară

Aș vrea să mă ridic, dar patul este plin de stele prinse în scame, visele mele s-au transformat în praf, am impresia că în fiecare noapte copiii se joacă de-a hoții și vardiștii, se împiedică în

nu știu dacă ai ieșit în parc după melci, dacă ai înfipt un cuțit în pat și aștepți să-i curgă sânge, dar încercarea de a găsi puls nu există, porumbeii au vomitat pe cer niște viermi cu efecte de

nu departe flutură frunzele, se întorc rând pe rând față-spate, copacii au senzații halucinogene, închid ochii... cerul e plin de săgeți înnodate, alături doarme fericit cupidon, sunt cu umbrela

o porțiune de cioburi întinse în față, de parcă s-ar monitoriza ritualuri de creștere prin sticlă pentru semințele de trandafiri, filmate direct din pământ. e noapte, fluturii se dau cap în

când îmi împachetez zilele și le duc la semnat, într-un birou strâmt între două blocuri directorul îmi privește mai întâi palmele arse, apoi le ștampilează. într-o zi i-am aflat planul, le

într-o zi dragostea va sta cuminte într-o ladă pe post de fruct putrezit, vor veni oameni și se vor închina, am fost și eu în biserică, știu de ce vin oamenii, vara este cald, mortul pare să

la sfârșitul vieții ne vom izbi cu toții de tavan, ne vor tremura mâinile încercând să mutăm ceva. de teamă bănuiesc fantomele trecute pe invizibil, de când cu messul ăsta se permit de

s-au stafidit strugurii, iepurii au intrat în pământ, cârtițele s-au cățărat pe șpalieri, satul ăsta nu mai are vreun cer și nici destul oxigen în aer. baba oarba era un refugiu ignorant, acum se

ieri ai spus că prea mult egoism strică, ai spus ca nu ai nevoie, așa că am continuat să te trag in barca ce se leagăna cu mine. stau să cad, deci, râzi! nu vezi cum îmi place să mă balansez? îmi

se văd blocuri ascuțite cu ferestre de termopan, vîntul bate în gol, lanțul de la bicicletă la fel, dragostea stă pe trotuar, își pune ochelarii de soare se scrijelește în fața mea cu mâna

am să vă prezint un spectacol de magie, dragilor, niște clovni ce merg pe roți și fac rând pe rând oamenii să dispară, oferindu-i directorului un public anonim, așa cum era pe vremea când eram cu

mă țineam de copac privind cireșele aproape animate, felinare cu ochi roșii și pupile albe, dacă-mi amintesc bine, păianjenii făceau cascadorii, fiecare își forța pânza, scârțâiau până și

primăverile sunt bulangii, dragule, mai întâi ajung la pubertate, abia după aia se nasc. prin camera mea s-a improvizat haosul. oglinzile se strâmbă, iar crăpăturile tâșnesc fulgere de fiecare

închisoare. celulele au gratii de șerpi fără capete, șerpi morți și înnodați, pe post de uși deformate (pentru că atunci când împleteam nenorociții încă se mișcau și mi se încolăceau pe

câteodată casc la gândul că o să scriu iar vreun vers nereușit, mi-am lăsat fața pe noptieră, noaptea trecută mi-am suflat vreo câteva fumuri pe oglindă, câteva fire albe în cap, mâine mă duc în

dacă la noapte va ploua, o să-mi întind mâinile pe geam amintindu-mi de clipele în care clovnul de pe tavan începea să gâfâie, uneori stăteam ghemuită în pat și îl ascultam, alteori adormeam