Jurnal
Rumeguș
1 min lectură·
Mediu
Sunt dimineți în care mă trezesc într-un stomac de vise,
am 7-8 ani și spionez puii de curcă.
Văd o emisiune despre T-rex
și sap în livadă după rămășițe.
Am o tovarășă care îmi construiește fântâni
din cutii de mazăre,
aduc sticluțe de esență, crengi și ață.
Mă gândeam să notez momentele în care nu mă simt prea bine,
să le țin pe post de amuzament cândva.
Eu nu scriu vise,
scriu chestii care se umflă în jurul meu,
am clipe perfecte de dragoste,
gânduri în care aș fi vrut să fiu orfană
și stări pe care aș fi vrut să le iubească cineva.
Te voi tămâia, dragă jurnalule,
dar nu mai stau aici,
nopțile sunt reci.
Am auzit că iar m-au exilat
și-mi pun treningul să mă simt confortabil.
Ultimele mele imagini vreau să fie cu rude care îmi țin lumanâri
și se roagă pentru gaura neagră din mine.
001.970
0
