polen mitralieră

ninge-n stele și-n potcoave, n-ai vrea să respiri rugina, Luna are acum vreo două-trei fețe invizibile. de-ai privi cum ceilalți sunt loviți și se zbat pănă ce mor, crede-mă, n-ai face același lucru de-ai fi bătrân la 90 de ani. știi cum e să fii bătrân, când memoria te lasă și spui aceeași poveste strănepoților, iar ei nu te mai ascultă? bănuiești că așa vom fi și noi, aproape urâți și singuri, putreziți înainte de vreme. noi n-o să împărțim mere copiilor ce merg la școală, nici zambile, nici nimic. noi doar o să ne uităm de la balcon cum se țin de mînă și cântă aceleași cântece ce le cântam și noi și n-o să le mai recunoaștem. atunci aș vrea să cad pe cimentul tare, într-o zi din mai, sub ciripitul păsărilor. tu când ai vrea să mori? că eu nu vreau să am copii ce-o să mă plângă și nici să trăiesc singură, să scriu la poezii, una câte una, ieșite din mine fără nicio logică ce-mi va permite să zbor de-adevăratelea. știm foarte bine că nu există o a treia formă, este numai viață și moarte, abia atunci când o să mor voi afla că am avut și eu o viață mică și proastă, deci, tu când ai vrea să mori? http://www.youtube.com/watch?v=JI__wAENHb4