roșu și vag

#odată plecată din lumină am intrat în tunel. apoi m-am trezit sub pământ, încolțind...# Soarele a început să moară, razele fulgerau, cărămizile îmi cădeau în cap, mă grăbeam la suprafață ca un fir de iarbă întârziat. primăvară... o lanternă în cer. (uneori îmi smulg rădăcina și mă plimb, alteori rămân pe loc- lumină insuficientă). totuși mă bucur să privesc Soarele micșorat. știu că și el mă privește în liniște, obosit. vrea să mă certe, dar nu poate.