Manolescu Gorun

Ei bine, nu! a zis ea și eu deja mă plictisisem trăgând cu ochiul prin gaura cheii la scălămbăieturile lor sinistre ce deveniseră de la un timp ritual îmbrăcat în lapte și miere. încă de la început

NOTA: Multumesc editorilor pentr semnalarea multiplelor greseli pe care le continea textul. Sper ca le=am inlaturat. Doresc ca textul sa fie repostat in mod \"standard\" (si scos din \"pagina de

Ruga șarpelui adoarme-n pasăre A păsării șarpe mușcȃndu-și coada Lumină neagră a liniștii din Centrul ciclonului Mă trezesc lȃngă mine cu mine

Uneori mă joc cu cuvintele dându-le de-a dura pe stradă și ele se lovesc de oameni intrându-le-n gură ca să le iasă pe fund atâta diarie /verbală / că m-apucă greața de dimineață pe stomacul gol îi

Gorun Manolescu.: Îmi pare bine, domnule Negoiță că, după atâta timp, putem sta de vorbă, în liniște, cumpănind fiecare răspuns și întrebare. Pentru că acest interviu se desfășoară interactiv, prin

& Dulce e drogul clipelor de suspans & & Te lăfăi adormitor în patul aburind de noi doi & & Prădătoare de clipe înșelătoare printre care te-ai strecurat pândindu-mă veșnic atentă în lentoarea ta

FRACTAL 1 - Microroman- "Contemplate mirate la dottrina chi s'asconde sotto il velami degli versi strani"

Moto: „Că n-ai să poţi nunti a doua oară De n-ai ucis ȋn tine primul mire” Shakespeare Stai ȋntre săbii fulgerând subţire Şi cerul tainic strâns te ȋnconjoară Căci n-ai să poţi iubi a doua

Mihai Drăgănescu consideră că, dintre toate legile Naturii din Ortofizic (un nivel intermediar ȋntre Lumea noastră de toate zilele, i.e. ȋn Fizic şi Divinitate; nivel ȋn care se „proiectează”, de

M-am ȋnălţat un stâlp De fum şi tremur Ţin ȋntr-o mână Spaţiul Mă cutremur Şi-n alta Timpul Ce adânc mă doare Sfântă balanţă Şi spânzurătoare M-am ȋnălţat un stâlp De fum şi tremur

I. Prăbușirea Totul se rupe — fiecare fir, fiecare coloană din mine cade, ca o catedrală trăznită deodată din interior. Aerul se frânge. Inima: o piatră pe marginea prăpastiei. Nu mai e

NOTA: Acesta-i nu e un pamflet. Coana leana zicea că România e o ţară prea mică pentru geniul lui ceaşcă. Capitalismul s-a dus. Socialismul, asemenea. Un stat – două sisteme e şi el pe ducă. A

(i) Introducere Spuneam în „Preambul” că, cine va parcurge demersul drăgănescian filosofic în ansamblu sau măcar cărţile sale de bază, (Drăgănescu, 1979, 1985, 1990, 2007), va fi uimit de vastitatea

Textul ăsta, ca și altele ale lui Ghejan, naște reacții, chiar dacă ele nu se materializează în scris ci doar în „rating”. În paranteză – ador textele care, deși accesate intens, nu sunt urmate de

Montaigne : „Diogene și Heraclit au fost doi filosofi, dintre care, cel dintȃi, găsind deșartă și de rȃs starea omului… făcea năzbȃtii rostogolindu-și butoiul și dȃnd cu tifla

* Există și în cultură, ca și în viața de toate zilele, crime „normale” – dacă o crimă se poate numi „normală” - și crime, nu neapărat fizice, intrinsec ironice; „ironie a soartei” se spune.

Fizicianul: Dumneavoastră, Kishamurti, ați întrebat, în discuția precedentă, dacă nu cumva există o mișcare, care „se mișcă” totuși, dar nu în termeni de timp. Și s-a încheiat acea discuție cu