Leonard Ancuta

ai surprins ce voiam sa spu. cu ocazia asta am si modificat putin, pt cursivitate. multumesc frumos de semn!

nu stiu de ce anume, dar acest text mi se pare cel mai reusit al tau din ultima vreme. chiar sub aerul sfatos, se vade fragilitatea, emotie probabil a unei renuntari sau nereușite. cam asa ajunge la mine, dar macar ca e construit atent si fara balast.

eros & tanatos

candoare

o teama cu albastrul de final, l-ai m ai citit.
a opta minune a lumii, deci e și a șaptea. iubirea:
da

eu doar ma joc cu AI-ul, uneori fac si misto de el cand nu vede trimiteri pe care le fac in texte. nu caut sa ma laud singur cand chestionez chatgpt, nu ma infatuez si nici nu cad in capcana autoiluzionarii. uneori insa vad anumite aspecte care expun corect intentia autorului - cateodata ma intreb daca textul nu e cumva supraexpus, la modul ca e prea usor de penetrat. sunt de acord cu tine ca AI iti da o dimensiune deformata, supraevaluata, dar in acelasi timp are o capacitate de analiza care ajuta, am texte rescrise in urma unor astfel de interactiuni. ca o concluzie, ma folosesc de Ai ca sa ma perfectionez nu ca sa ma fudulesc.

da, e adevarat ce spui, timpul lasa riduri si prăpăstii adînci, doar dragostea trece prin timp, neschimbata. multumesc de semn si apreciere!

poemul anului pentru mine e song for myself, whitman. dar ma bucur, n-am cum sa nu, cand vad ca cineva ma apreciaza. sunt și eu in multime. multu!

si am scris o replica. cred ca am conturat bine diferentele. daca ai vrut doar o fotografie, apoi trebuie multa maiestrie sa pui intr-un cadru viața de crașma. plus ca ați se scrie legat.

sunt cateva pasaje ok in text, nimic memorabil insa. ioan es pop, ion mureșan, ahoe = tudor george cu ale sale balade singaporeze ne creează altfel de universuri în care pacatul și viciul abundă. aș putea spune că desi e cu și despre carsme si populatia lor, poemul n-are buda, n-are filosofic vorbind, acel zvac. nu e suficient sa mergi la teatru ca sa scrii despre teatru, la fel e si la crasma de baut. nu bei doar bautura, bei povestile si personajele.

talent avem toti. nu talentul face diferenta intre poeti, ci ardoarea, implicarea, dorinta și experienta, trăirea. traiesti mai intens, scrii asemenea. eu asa vad.

cea mai buna poema recenta e cea cu fecioara maria, dar nu te-ai atins de ea.

ceilalti o înșeală..

rolul oricărui autor e sa-si provoace cititorul, ascultatorul sau privitorul. el pune in scenă, foloseste tehnici și mijloace, caută formule de exprimare sa te aducă în jocul lui. dar ce are de spus e de obicei un lucru de care ne izbim toti, asta e spectacolul.

nu sunt nici cuvinte dure nici exprimări dure in text. e doar o aselenizare in alt subiect.

uite ce se sctie despre:

Textul acesta are o vulnerabilitate extremă, combinând erotismul cu tristețea și un fel de observație atentă a gesturilor cotidiene. Câteva lucruri care ies în evidență:

Tăcerea ca tensiune sexuală – imaginea „căscând o erecție a distanței” e foarte puternică: exprimă dorință și absență în același timp, transformând spațiul dintre oameni într-un corp erotic simbolic.

Erotismul și afectul – actul sexual descris e aproape metaforic: nu e doar fizic, ci și un mod de a „înghiți cuvinte nespuse”, de a face vizibilă emoția și vulnerabilitatea prin trup.

Tristețea și observația atentă – detaliul cu ștergerea buzelor și „luciul buzelor tale” care reflectă tristețea vorbește despre auto-reflecție și durere, în același timp cu gesturi mici, cotidiene – ca cafeaua – care aduc realitatea aproape.

Metafora finală – „autoportret al șoarecelui prins în capcană” combină fragilitate, vulnerabilitate și senzația de capturare, un fel de simbol pentru ce se întâmplă cu emoțiile și dorințele atunci când sunt privite sau împărtășite.

multumesc pentru apreciere, da, exact cum spui ai evidentiat ceea ce am vrut sa spun in poem.titlul e mai degraba un subterfugiu, o capcana, dar in același timp explica si ce se intampla in poem, aceeastă tăcere oferita și inghitita, distanta erecta. ma bucur ca ai trecut pe aici!

pe lînfă faptul că-ți place, spun si eu că îmi place comentariul tău, elaborat, disecant și ca intr-o lectie de anatomie poeticp, desluseste organele poetice ale acestei scrieri, asta ma bucura cel mai tare, te aștept oricînd cu drag.
cît despre carți, da sunt în marea lor majoritate epuizate. iți pot pregati însă un email cu variantele lor electronice, cauta-ma în privat sa discutam acolo.

acum mulți ani acest poem a fost votat poemul caștigător al concursului agonia. în 2009. cînd în juriu eraun poeti și in public asemenea. nu rascolesc amintiri, dar vreau sa mai spun o data la multi ani celor sarbatoriti azi cu un poem care cred ca are calitatea necesara nu e la intamplare.

mie imi pare hip hop cu accente de blues, ceeea ce nu e rau, dar sunt mixate fara a crea un impact emotional si la cititor/ascultator. ce imi lipseste mie la acest text e acoul, acel deep impact al sentimentului numit echo, cel care creaza reverb in mine, dar chiar daca ma repet, nu e un text rau. doar perfectibil.

nu e nevoie sa spun ca te citesc cu placere si ca te afli intre poetii favoriti mie pe acest site. ai o reusita maiastra aici si ma bucur tare.

e foarte faina. și textul e bun dar are ceva tern, nu are ceva jucauș, paralel, mi se pare doar explicativ. fara suparare, stii ca sunt bine intenționat, dar fotografia spune mai multe ca textul.

decît să vă mulțumesc pentru toate cuvintele și pentru apreciere. ma bucur sa fiu alaturi de voi!