reîndrăgostit
tot plebeu
de mult stau
în altă jumătate
de mult m-am oprit
să mă înalț
de mult îmi zidesc
viața ca un sculptor
ori ca rândunica
într-un colț uitat uman
așa de
Aș vrea să sărbătoresc și eu Ziua Internațională a Femeii, printr-o mică parabolă ce mi s-a întâmplat astăzi. Da, m-am convins de faptul că există femeia cowboy.
Astăzi mi-am pus în valoare ceva.
Iubito picură noaptea și tu ce faci Donna Lisa
oare mai dormi
regino de pe tabla de șah
uite cât de ușor dormi
femeile pot dormi noaptea ca niște copii
nu toate se odihnesc și pentru bărbați
sunt și
Azi Ovidiu i-a pus lui Pablo
Picasso din bronz, la Málaga,
țigara sa între buze, pozându-se
amândoi pe bancă, un blond c-un negru,
tot azi m-a scăpat microbuzul de Málaga,
afară, nefiind pe
Doamne, nu diplomați ne trebuie, ci rugi,
nu deschiderea altei blocade, ci murgi,
sirepi, roibi, pagi, catalani, exemplul
de-acum o mie și-o sută de ani al lui Arpád
Fie să prindă la inima
Și mie ziceți-mi, vă rog, Irinel, ca să nu greșiți și să vă adresați cu "domne Georgescu", "domne Columbeanu". Eu așa aud pronunțarea mai rapidă a lui "domnule". De obicei, atunci când vorbesc la
Nu stau astăzi deloc la hotel Oasis,
nu stau nici la Frigiliana, Nerja, Malaga
în vreo cameră cu vedere spre Sierra Nevada,
stau într-un centru, ca însoțitor, Sancho
Panza al lui Don Juliano
"Dă-i bice, antrenează-te, bine, Adonis,
taică-tu, Apollo, te-a iubit mult, absolut",
maică-ta, singură, te-a dat la un centru,
acolo ai învățat cu Damian să te lupți
Nu știai că Damian, de-o
"Como estamos, hoy eh",
cum mai stăm, ha,
stăm cum ne așternem, "n'est pas", "isn't it",
ni se-nchide ușa
de la garajul-grajd indoeuropean,
n-avem ce să căutăm cu trupa altuia
Salvador Dali e
la mijlocul lui prier
se refac iarăși aceleași familii de berze,
vin și se iubesc întâi pe vechiul cuib,
in tine, altero,
crește calm vigilența mea
precum oricărei cloști pasăre
curajul de a-și apăra
Vin roșu, rose, bere de Malaga pentru poeți
Ești bolând, bre, Bacovia,
de-ți place doar vinul de butuc,
Cotnari, Huși, Panciu, Odobești,
și nu vrei tu, omule, să te cinstesc
c-un pahar de
Aici, la redempțiune (răscumpărare) se greșește cel mai mult în asumarea șovăitoare a creștinismului, dinspre Apus către-un Răsărit simțit ba prea slăbit, ba prea priapic, dat fiind, de jos ori de
Ne-am lipit din mers
între două ploi
clipind două pleoape,
tu ai strâns umbrela,
eu te-am strâns pe tine,-n brațe,
am oprit un taxi,
tu m-ai oprit acasă
Îți vreau meleagul,
Sadomasochismul lor
și masochismul nostru
de nave deviate
merg mână-n mână.
Pe vremea cea mai rea.
Ucrainenii s-au deprins
să meargă iute-n catamarane.
Mai ușor le e să acționeze
Te-ai specializat, în spionaj, lady Mi,
în prins mierle, corbi, stăncuțe,
lebede negre, lișițe, rândunici
îmbrăcată-n Cat Woman, având coadă,
v-ați făcut și poză, anul tău, toți grămadă
la
Nu știu ce poet aș fi, Ki, Trinity,
îți trimit de Dragobete-o scrisoare,
n-o vei citi, n-o vei zări, n-o vei ști,
ești vie în alte dimensiuni (oare?)
în arta nonconformistă, ce n-a rodit,
sans
Luau românii-o frunză-
ovală de salcâm
și cânta codrul
ușor chiar ritmat
din buzele și pieptul lor,
luau strunele de vioară
le tăiau mai mari, mai scurte,
le puneau în rama primei harpe
și
Să fi fost noi mult timp împreună...
habar nu am, e-o teorie,
a fost să vină o plecare, a mea de la tine,
am șters pe urmă definitiv acest capitol,
nu poți veni sâ contești buna
Mi-e destul, nu-nțeleg, mă frâng ușor,
sunt femela dusă la castrat, am menstră,
am pofte animalice, sunt în perioada aia,
am fost luată de lângă masculul necastrat
El e mai mic decât mine cu
Dizgrațios de-ți scriu, tu mă-nțelegi,
e o zi spartană astăzi, dragă,
nu-ți iau frezii, zambile-n fire întregi,
le-au atins tunuri, gura-ți nu-i fragă.
Ești din Moldova, ai chip ucrainean,
de
Mai înainte de-a mă naște
eram o poloneză
dintr-o familie mixtă
pomeraniană (nemțească) și evreiască
nesionistă, mai degrabă cosmopolită,
locuiam la Cracovia, nu vă spun
încă totul de familia
Să le ia îngerii devoțiunii catolice
pe-aceste peisaje, andaluz tot nu mă fac,
e prea crăpat de soare, e Maroc, Sudan
pământul binecuvântat altădată
de Corason Cristo Rei, roșie ca un drac,
mai
Lady Mi semăna taman la treizeci de ani
până la identificare,
an de an, cu Femeia-Pasăre, gata de luptă
a scriitorului Neil Gaiman, ascuțită la trup
ca baioneta unui comunist spaniol ucis
La
Mă simt nașpa ca-ntr-un rol Kevin Spacey,
în filmul în care făcea jogging, lua ceva,
nu-și jertfea trandafirul la andropauză,
petale roșii de trandafiri, în zbor trucat,
nu se abținea, singur, pe