Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezieurban

Nu mai iubesc Polonia, m-am lăsat de-atâta... fumat

Dziękuję, Polska

4 min lectură·
Mediu
Mai înainte de-a mă naște
eram o poloneză
dintr-o familie mixtă
pomeraniană (nemțească) și evreiască
nesionistă, mai degrabă cosmopolită,
locuiam la Cracovia, nu vă spun
încă totul de familia mea, vă spun la final,
aveam față albă pistruiată, obraji purpurii,
varicela-mi lăsase și ea niște urme,
ochii de-un albastru puțin cam metalic,
buze cam țuguiate într-un natural
"bot de rață",
gât lung, dintr-o zonă cervicală
cosmopolită, "Sagrada Familia"
din Barcelona, "girafă" începuseră
mătușile dinspre tata să mă poreclească
atunci când am început volei în echipa
Poloniei și-mi spunea Schülz de la Drept
cu care eram de trei ani
că am picioarele-n gât,
nu greșea, era nemulțumit că nu i-o sugeam,
până ce m-a părăsit și s-a înscris la
național-socialiști,
și-atunci m-am sictirit, am început
să pictez cu sângele răzbunării, cu
galben, cu negru, predominant
și-n toate umorile a sute de bărbați
indiferenți la mariaj să mă scald
Îmi plăcea să beau bere, multă bere
făcută din izvoarele Poloniei,
adoram să-mi dea băieții din grup
după antrenament în cantonamente
alergând prin Gdansk, ori prin Lvov
țigări Gallois, Camel, le promiteam
că mă întâlnesc cu cel mai glumeț
pe dunele împădurite de la Marea Baltică,
ori prin lanurile de ovăz, orz, secară,
cu mulți maci, pe sub mesteceni, stejari,
nu-n hanurile sordide din jurul Minskului
Îmi scoteam basmaua înflorată pe fond negru,
el îmi deschidea nasturii de la puloverul
din mohair, scoteam cămașa în grabă, fusta,
el îmi rupea chiloții, de la o vreme
nici nu mai purtam pe sub fustă,
îmi crăcănam picioarele în colilii, cicoare,
mă pătrundea cu slogane de dreapta
ori poloneze, ori germane, ori panslaviste
rusești,
nu mai era nevoie să urmăresc în ziare
ascensiunea dreptei în Europa,
așa că după terminarea facultății
am devenit pictoriță și o celebră poetă
peste Ocean, dar vă spun ce cred despre
zăltații masculi europeni, mai ales slavi,
sunt cei mai tari
armăsari,
nu contează că din când în când
se scuipă, se călăresc, se bat cu copitele
din spate, din față, își lasă răni grele,
pentru unele ca mine, pentru ei înșiși
când trec și pe invers, ca buni camarazi,
ori pentru câteva gânduri dezaxate,
toți oamenii deștepți mai trec și prin crize
mușcându-se de trup și de cap,
politicienii, spionii și militarii
sunt cei mai cretini
dintre numiții "creștini", cei mai șerpi,
Polska, Europa, adio și... djiękuje,
vedea-v-aș în cuie bătute de americani,
luați Mallboro, europeni, oameni vechi,
futu-vă-n cur să vă fut,
că bunicile mi-au fost
rusoaice mozaice
doar cu numele,
eu tot sânge
mai mult de
naționaliști bieloruși
și revoluționari ruși
în secret am
După ce am emigrat în State
m-am născut cu adevărat, my Lord milord,
Europa-i o murdară speluncă de fapt,
am făcut parte din ea, am murit ca să fug
cât mai departe de ea și bine-am făcut,
acum, centenară, eh,
încă sunt în Boston într-o vilă
cineva, în ceas aniversar
*
Împlinesc wow,
69 de ani, azi, 18 august 2022,
am angajat un stripăr român, de rasă,
știu că-i de rit ortodox, slav, abia sosit
să-mi facă un dans, apoi pe întuneric pipi,
cred că o să-l înfiez, dacă e bun armăsar,
nu mi-l voi face urmaș,
doar am patru copii,
Charles, Carol Ann, Jonathan și David,
câinele meu ciobănesc bucovinean imens
îi tare glumeț și boem, îi voi spune Klaus,
scuze, tot v-am spus mai înainte minciuni,
sunt actrița din "Dragoste frântă",
netrasă destul la 69 de ani în pelicule,
Dana Streep, dependentă de filmat mondial,
o invidiez mult pe celebra Meryl,
soră-mea, cred c-o știți, fire sensibilă,
o femeie prea sobră, îi râvnesc încă
rolul din "Sophie a ales",
în care eram doar dublura, ea răcită mereu,
băga-mi-aș picioarele lungi în viață,
n-am fost și eu ca ea, hai, slavule,
hai românule, nu mă fuți, hai câine,
hai ciobănescule, hai sasule, hai rusnacule,
hai, mai învață-mă limba ta moldovenească,
noua limbă a ta slavă, interzisă
bagă, așa
021.026
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
645
Citire
4 min
Versuri
115
Actualizat

Cum sa citezi

Irinel Georgescu. “Nu mai iubesc Polonia, m-am lăsat de-atâta... fumat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/irinel-georgescu/poezie/14169215/nu-mai-iubesc-polonia-m-am-lasat-de-atata-fumat

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
seamana cu ceva, nu stiu acum, dar asa la prima citire, e placut, voios, coios, ce-mi place la tine e ca ideile vin, ce nu-mi place e ca uneori te lungesti, ca - asa simt - vrei musai sa epatezi, ca captezi atentia. una peste alta, raman la parerea initiala. text bun.
0
@irinel-georgescuIGIrinel Georgescu
Mulțumesc, Leonard. Vreau să mă specializeze în texte ca niște scenarii-monologuri. Să întru sub steag fals în destinele unor eroi, eroine, VIP-uri europene, americane, asiatice, oceanico-australiene și africane, să gândesc lucrurile de ierinsi de azi cât mai panoramic și mă amuz de rezultate. Aici nu m-am mai luat după vreun film. E doar invenție, și presupunere: să înțeleg psihologia unei Dane Streep, sora lui Meryl Streep, pe care o ador cu adevărat. Cine n-o adoră pe Meryl!
0