Ioan-Mircea Popovici
Verificat@ioan-mircea-popovici
„între minus Infinit și plus Infinit o dunga albastra”
1971: Licențiat în matematici - Analiza matematică, Universitatea Timișoara. 1987: Doctorat in matematici, Specialitatea: Spații ordonate cu teza "Clase de spații liniare dirijate topologice." 1980-2006: Cărți și articole în domeniul problemelor de Echilibre economice, Teoria punctelor fixe, Teoria operatorilor pozitivi și compacți, Spatii liniare dirijate cu proprietăți speciale (mai generale…
alexis mi-a povestit că-n inima plopului au apărut un papagal și-un pescaruș albastru și papagalul i s-a așezat annei pe umăr când aranja pietre în jurul plopului iar pescărușul s-a așezat în vârf și el cu prietenii lui au ridicat o piramidă cu pietrele annei să ajungă la pescărușul care stătea zi și noapte pe ramura Y de sus... după ce s-au termiant pietrele pentru piramidă oamenii au început să facă un turn viu să ajungă la pescăruș... știi cum s-a terminat povestea?
Pe textul:
„frunze pe caldarâm" de Ioan-Mircea Popovici
Pe textul:
„frunze pe caldarâm" de Ioan-Mircea Popovici
\"Pe scaune stă plictiseala invizibilă
Îmi pătrunde în corp și se ia la harță cu zbuciumul,
Primul care iese dinlăuntru este cuvântul, iar poemul – ultimul.
Pe o foaie albă mișună furnicile,
Ducând în spate cuvintele, cu silabele schițând fricile.
Cu o mână prind somnul și îl arunc pe tavan,
Cu cealaltă prind nimicnicia rotindu-se în van\".
Pe textul:
„Feline" de razvan rachieriu
remarcabil text si totusi atata tacere:
\" fără să-ți lase răgaz de-o țigară și-o dorință aruncată printre dinți la-ntâmplare
urlam să ni se deschidă porțile voiam să fim înăuntru să fim primiți în adăpostul de noapte
cu picioarele băteam în porțile alea cu pumnii înnegriți de pământ cu frunțile crestate de riduri
și nu era nimeni mă pafnutie nimeni acolo eram doar noi și visul ăla semănat într-un pământ sterp
într-o țară care n-a existat niciodată pe care am născut-o în tavernele afumate \"
acelasi Yann, de pe scara din mijlocul plajei...
Pe textul:
„ieșirea din vis" de Dana Banu
in care sigur e un crez
dintr-o durere-n care-i miez
aici cred eu ca-i miezul:
\"solie-a
iernii-n pleoapa grea
acoperind un țipăt crud
de somn ce-și caută culoarea
și-un pol unde chemări ajung
din vis cuvintele să-și ceară-n
ninsoarea surdă muguri noi
cum legănat pământul ară
un subțiratic trup de ploi
lovind ușor zăpezi culcate
la sânul primăverii moi\"
cu remarca speciala
\"cum legănat pământul ară
un subțiratic trup de ploi\"
Pe textul:
„cum în ferestre" de Nache Mamier Angela
Pe textul:
„frunze pe caldarâm" de Ioan-Mircea Popovici
am iesit sa vad soarele
cum rasare din mare
si-n cele trecatoare
am mai lasat un punct fix
pe digul cu stanca
si apa adanca
de unde pot sa vad
si sa strig
cu ecou
unde esti intamplare
cu fericirea netrecatoare
si-am strigat spre vecinul meu calaret
ia-ti tolba cu sagetile neotravite
si vino la vanatoarea de amintiri
ca-n povestea aceea in care
intr-un musuroi de furnici
erau trei pitici
si intr-un musuroi de suricate
erau... si aici povestea era stearsa de soare
si-n capul povestitorului cazuse un mar
cu atractia universala data de
produsul masei si patratul acceleratiei
aici prima sageata se oprin zborul pestelui
si ochiul care vedea totul prinse si el rasaritul
si vazuse in ceasca mea de cafea cum cazuse o stea
Pe textul:
„ieri seară" de Ioan-Mircea Popovici
panzele albe sunt un pic la albit
le-am intins pe coverta
langa catarg
acum
pe drum
cal si calaret
departe de lumea
cu intrebarile ei demolatoare
cu indiscretii reprobatoare si indoiala oare
canta gugustiucul si pescarusul la far
peste toata halimaua cantecul greierului
inca n-a aflat cantaretul-petrecaretul
nici ca vara a trecut si nici ca a venit toamna
doar pescarusul ranit de la far
canta ma cheama
dar totu-n zadar
ce-ti ziceam?
Pe textul:
„ieri seară" de Ioan-Mircea Popovici
încep cu asta, mi-a zis el:
“pe-o pânză nevăzută
pictorul orb
schiță un ochi
ce clipea des
și vedea totul”
duc mâna spre pion...
Pe textul:
„Mirko-poem (8) (peștele)" de Ioan-Mircea Popovici
Pe textul:
„mirko-poem (7) (ceasurile)" de Ioan-Mircea Popovici
Pe textul:
„Treptele verii" de Ioan-Mircea Popovici
de crezi ca-i o cometa cu coada doar un vid
sau poate-o supernova ce soarta i-o desfid
fa vis cu multe trepte si-o scara dintr-o stea
si-n treptele uitarii vei regasi ca-n ea
e miezul de iubire si-i locul plin-deschis
si fiecare clipa-i spirala prin abis
paianjen tese usa-mi si-n gand mie iar furtuna
speranta mi-e o noapte si marea mea e una
pe tarmu-i las sa bata un vand incrucisat
si calaresc puterea hazardu-l bat prin mat
Pe textul:
„flux și reflux" de Ioan-Mircea Popovici
Pe textul:
„cântecul întâmplărilor" de Ioan-Mircea Popovici
observatiile tale, mircea, evident ca-s dupa cum le vezi in filmul tau. in filmul meu, insa, pentru cinci ferestre sunt putine clisee. mi-ar fi placut sa-mi spui ce-ai vazut prin fiecare fereastra. sa slefuiesti un pic cu miere si scrum. (nu doar cu miere). nu aveai de unde sa stii ca personajul acela, cu umbrela si geamantan, a aparut pe peronul garii din arad si-l cheama Alexis. ti-as spune mai multe, dar vorba ta “nisipul s-a furișat brusc în alte pagini”. nu-i exclus sa-l fi cunoscut pe Javal.
si uite asa, o elipsa cu doua focare ardelene si-un punct mobil (P) se intalnira-ntr-o seara de vara sa faca un cerc magic...
Pe textul:
„mirko-poem (7) (ceasurile)" de Ioan-Mircea Popovici
Pe textul:
„acustica lemnului" de ciutura carmen luminita
Pe textul:
„mir-copoem (4) (ultima licornă)" de Ioan-Mircea Popovici
Pe textul:
„mir-copoem (3) - ești bine?" de Ioan-Mircea Popovici
apele viselelor
și-au ieșit din maluri
fara hotare
eu
martorul pașnic
mă definesc
ce lung balans dureros
cumpana
ce ființă a luminii
redescopăr că sunt
și c-am fost
ce sămânță
ce floare
ce rod
zgronturos
Pe textul:
„din trotuarele dimineții" de Nache Mamier Angela
Pe textul:
„mir-copoem (3) - ești bine?" de Ioan-Mircea Popovici
Pe textul:
„mir-copoem(1)" de Ioan-Mircea Popovici
