mirko-poem (7) (ceasurile)

Interesant stil cu rime în cascadă pe ritm asimetric, care dau o anume melodicitate poeziei. Se disting câteva laitmotive, ceasurile, păsările, întâmplările, nostalgia timpului trecut și altele care creează atmosfera specifică pentru un grupaj mai larg de poezii. Aceasta contribuie la conturarea și decantarea stilului poetic. Remarc o voce distinctă și o amprentă aparte ce se identifică foarte ușor, o solidificare a unui discurs poetic limpede care și-a găsit deja pilonii de sprijin.

Cam multe clișee. Mi-a atras atenția ultima strofă, care induce misterul. Pornind de la aceasta, s-ar putea scrie ceva interesant și viu.

caline, ce sa zic la ce zici tu? ai numit bine oglinzile in care vad eu lucrurile.

observatiile tale, mircea, evident ca-s dupa cum le vezi in filmul tau. in filmul meu, insa, pentru cinci ferestre sunt putine clisee. mi-ar fi placut sa-mi spui ce-ai vazut prin fiecare fereastra. sa slefuiesti un pic cu miere si scrum. (nu doar cu miere). nu aveai de unde sa stii ca personajul acela, cu umbrela si geamantan, a aparut pe peronul garii din arad si-l cheama Alexis. ti-as spune mai multe, dar vorba ta “nisipul s-a furișat brusc în alte pagini”. nu-i exclus sa-l fi cunoscut pe Javal.

si uite asa, o elipsa cu doua focare ardelene si-un punct mobil (P) se intalnira-ntr-o seara de vara sa faca un cerc magic...

Acum îmi pare rău că am spus despre clișee, cei care scriu încearcă din răsputeri să le evite. Poate că sunt eu prea exigent. Eu fiind doar un cititor pe-aici, am crezut că fac bine că-mi dau cu părerea. Am comentat foarte pe scurt pentru că, în mare, îmi place cum scrii, n-am vrut să te supăr. Analiza textului nu are rost s-o fac aici.
În legătură cu elipsa, singura legătură era că îl cunosc pe Călin de la niște concursuri de Go, iar acum mai există una, cea de care ai pomenit.

un poem imaginativ tesut pe canavaua unor reflectii filozofice
fiecare strofa emite o meditatie care da de gândit,formularile fiind redactate într-un limbaj simplu si concentrat care vizeaza esenta lucrurilor
poetul cere cuvintelor rezonante melodice ,dar si virtuti de descântec ori vrajitoresti,fascinat de curgerea melodioasa a \"corespondentelor\"din interior spre exterior si invers
o atentie deosebita se acorda dispozitiei versurilor
de evitat unele lungimi prea explicative (ex:strofa a doua)

Angela multumesc pentru buna atingere a corzilor zicerii mele. Ai dreptate cu lungimile. taind acolo as pierde ideea ca panzele albe au fost ajunse impreuna si acum sunt pictate. apoi obiceiul meu de-a scrie doar pe o fata foile ca sa am totul la vedere si dintr-o data se simte in sublinierea pe o singura parte. stiu se pierde din forma dar de dragul de-a lasa personajul la vedere in faza asta il las cu toate metehnele. multumiri si-n viitor promit slefuiri cu miere si scrum de tutun bun.

pentru sintagma \"șlefuiri cu miere\" merit o bere, nu? sau măcar o citare prietenească.