GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Ioan-Mircea, selecția pe care ai realizat-o mă onorează. Sigur, așezate așa, versurile nu mai exprimă ce am gândit eu, dar sensurile nu sunt prea îndepărtate.
Ecaterina, niciun cuvânt, în opinia mea, nu e în afara poeticului, dacă sensul îl cere. Dacă te-ai fi referit la sintagme, șabloane de gândire, da. Aici, nu liniștea, ci gândul \"cască alene\". Despre texte mai bune sau mai rele, am observat că nimeni nu are cum să fie obiectiv, poate cel mult spune dacă are în față o poezie. Și nici nu trebuie să fie altfel, dacă respectiva persoană are gust estetic și o cultură poetică pe măsură. Important e să fim sinceri cu noi înșine.
Ecaterina, niciun cuvânt, în opinia mea, nu e în afara poeticului, dacă sensul îl cere. Dacă te-ai fi referit la sintagme, șabloane de gândire, da. Aici, nu liniștea, ci gândul \"cască alene\". Despre texte mai bune sau mai rele, am observat că nimeni nu are cum să fie obiectiv, poate cel mult spune dacă are în față o poezie. Și nici nu trebuie să fie altfel, dacă respectiva persoană are gust estetic și o cultură poetică pe măsură. Important e să fim sinceri cu noi înșine.
Pe textul:
„drumul aghioaselor" de George Pașa
0 suflu
ContextTextul e aceptabil, dar observ o greșeală frecventă în textele dumneavoastră: \"neputința care o plimb după mine\" (corect, neputința pe care o plimb după mine). Deoarece editorii nu prea au timp pentru cei din pagina principală, mi-am permis eu să intervin.
\"Cu scuze pentru deranj\" (vorba lui Liviu Nanu),
Pașa
\"Cu scuze pentru deranj\" (vorba lui Liviu Nanu),
Pașa
Pe textul:
„viața un adaos de rutină" de Teodor Dume
0 suflu
ContextSe impune o corectură în ultimul vers, o vei observa în mod sigur.
Pe textul:
„oameni, oameni" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextNu pentru că la comentariul anterior am fost cam răutăcios (deși ar fi trebuit să remarc și originalitatea imagistică a poeziei, și stările poetice, chiar dacă îmi dădeau atunci impresia de afectivitate zero, am să apun acum că se vede aici o prea mare transparență, o sensibilitate exacerbată, oarecum un fel de furie înăbușită. Neîncrederea nu e în Oameni, ci în (ne)oameni. Și, în final; parcă ființa ar căpăta ceva di agresivitatea acelei pisici, parcă arderea acelor fire de păr urmărește, cred, un scop taumaturgic. Doar nu degeaba sunt numiți în gând toți trecătorii, probabil și bunii, și răii.
Un trecător \"rrrău\"!
Un trecător \"rrrău\"!
Pe textul:
„oameni, oameni" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextcerul ți se scurge în oase
ființa plutește prin aburul somnolent
ce-ți spală memoria de
foamea himerică a întrebărilor
nu poți smulge din tine sentimentul
oricât de bolnav sau de închipuit
doar cu prețul trădării ființei
Dincolo de toate acestea, e ceva aici dintr-o energie extrasenzorială pe care o posedă, într-o măsură mai mare sau mai mică, orice creator de frumos.
ființa plutește prin aburul somnolent
ce-ți spală memoria de
foamea himerică a întrebărilor
nu poți smulge din tine sentimentul
oricât de bolnav sau de închipuit
doar cu prețul trădării ființei
Dincolo de toate acestea, e ceva aici dintr-o energie extrasenzorială pe care o posedă, într-o măsură mai mare sau mai mică, orice creator de frumos.
Pe textul:
„arderea oaselor pline de pământ" de cezara răducu
0 suflu
ContextManierism poetic sub semnul înghețului afectiv.
Pe textul:
„într-o viață polară nu poți iubi, nu ai mâini" de Ela Victoria Luca
Recomandat0 suflu
ContextDacă ar mai fi și o tangentă, poate risipirile (sau, de ce nu,imposibilul) ar mai avea un sens. În punctul acela converg toate perspectivele, iar sinteza tuturor căutărilor, într-o viziune abracadabrantă (a mea, nu a creatorului) este tot punctul. E ceea ce rămâne după ce toate firele de praf ale risipirilor se reîntorc în punctul-matrice. Și apoi alte risipiri în lumină. Și zidul ca o carte unde chiar nimicul are preț. Bolta unde se concentrează privirile rătăcite. Dar dincolo de ea se ascunde Totul. Obrazul cerului mai risipește o lacrimă. Da, ești cu mult mai aproape.
Pe textul:
„..." de Adrian Firica
0 suflu
ContextAici parcă se reconfirmă ideea că nu există un izvor unic al simplității. O ușoară tendință de clasicizare parcă răzbate de dincolo de literă, ceea ce ar putea însemna că adevărurile poetice mai pot fi (poate chiar mai trebuie) rostite și sub această formă reflexivă.
Cam atât, restul e dincolo de tăcere, dacă mi se permite această parafrază.
Cam atât, restul e dincolo de tăcere, dacă mi se permite această parafrază.
Pe textul:
„aritmic" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextFelicitări poetului pentru lansarea celui de-al treilea volum de versuri. Sper ca și acesta să-i aducă recunoașterea pe care o merită. Aici, pe Agonia, din păcate, vocea sa poetică nu mai poate pătrunde, doar prin aceste semne din afară.
Îi urez multă sănătate și speranță!
Mulțumesc, Florin Caragiu, pentru anunț!
P.s.Din păcate, nici acum nu voi putea fi prezent la eveniment, datorită obligațiilor de serviciu. Dar voi fi cu inima alături de el!
Îi urez multă sănătate și speranță!
Mulțumesc, Florin Caragiu, pentru anunț!
P.s.Din păcate, nici acum nu voi putea fi prezent la eveniment, datorită obligațiilor de serviciu. Dar voi fi cu inima alături de el!
Pe textul:
„Lansare de carte: Valeriu Barbu și Elena Toma" de florin caragiu
0 suflu
ContextAngela, se pare că ai sesizat, din ceea ce spui, opozițiile semantice. Sigur, totul e trecut prin filtrul tău personal, iar percepțiile tale pot fi în acord cu textul.
Dle Sămărghițan, e o surpriză prezența dvoastră aici, nici nu prea credeam că ați citit vreodată ceea ce scriu. E un comentariu aplicat, ce denotă profunzime și intuiție a esențelor. Nu pot adăuga nimic, decât un sincer \"Mulțumesc!\", așa cum îi mulțumesc acum și Angelei Spinei.
Cu stimă,
Pașa
Dle Sămărghițan, e o surpriză prezența dvoastră aici, nici nu prea credeam că ați citit vreodată ceea ce scriu. E un comentariu aplicat, ce denotă profunzime și intuiție a esențelor. Nu pot adăuga nimic, decât un sincer \"Mulțumesc!\", așa cum îi mulțumesc acum și Angelei Spinei.
Cu stimă,
Pașa
Pe textul:
„risipiri de toamnă" de George Pașa
0 suflu
ContextDana, nu știu ce DEX ai consultat, probabil pe acela online, dar e sigur greșit acolo (vezi și DOOM-ul nou, chiar și pe cel vechi. E aici situația diferenței dintre pronunțare și scriere. E păcat, greșeala e chiar în primul vers.
Să mai spun că textul ar fi și un crez estetic. Nu trebuie să te dezici de el, indiferent de evoluția ta creatoare. Nu pot acum să dezvolt într-un comentariu elaborat de ce mi se pare o scriitură deosebită, dar cred că e genul de text unde se poate discerne mesajul încă de la primul nivel al lecturii. Și eu sunt un cititor constant al poeziei tale, chiar dacă las rar semne de lectură.
Să mai spun că textul ar fi și un crez estetic. Nu trebuie să te dezici de el, indiferent de evoluția ta creatoare. Nu pot acum să dezvolt într-un comentariu elaborat de ce mi se pare o scriitură deosebită, dar cred că e genul de text unde se poate discerne mesajul încă de la primul nivel al lecturii. Și eu sunt un cititor constant al poeziei tale, chiar dacă las rar semne de lectură.
Pe textul:
„sunt doar eu aici" de Dana Banu
0 suflu
ContextE aici o poezie unde eu n-aș schimba nimic, exceptând forma incorectă a adjectivului \"deșucheate\". E o scriere de/ cu sine și n-aș face nicidecum \"gestul impropriu de a scrie doar ce ni se pare că alții ne spun\". Pentru că, așa cum se spune mai departe, \"cuvântul își are zidirea și zidul în noi nu-l poți ucide la nesfârșit dând vina pe tot ce se întâmplă undeva în afară\".
Mult nerv și sensibilitate în tot ce s+a scris aici. E o poezie demnă de a fi recomandată, însă, văzând ce se remarcă în ultimul timp, sunt sceptic.
Mult nerv și sensibilitate în tot ce s+a scris aici. E o poezie demnă de a fi recomandată, însă, văzând ce se remarcă în ultimul timp, sunt sceptic.
Pe textul:
„sunt doar eu aici" de Dana Banu
0 suflu
ContextDe la \"arghezit\" prin versuri și prin mit la \"mirciuit de-a valma-n rostogol\", faci un ocol pe țărm și prin absențe mai vii decât amarele prezențe. Yannelizând un șapte printre șoapte și o carare izvorând din noapte, prin coduri, noduri, rotocoale-n pipă, ai dat un sens tristeții din risipă.
Poate o zi de singurătate \"mai lungă decât veacul\", posibil să descindă din toate cele trei, sau din aceeași impresie de țărm. Nimic, zero, început, sfârșit. Nici eu n-aș pune semnul egal. Dar undeva mi se pare toate se întâlnesc.
Poate o zi de singurătate \"mai lungă decât veacul\", posibil să descindă din toate cele trei, sau din aceeași impresie de țărm. Nimic, zero, început, sfârșit. Nici eu n-aș pune semnul egal. Dar undeva mi se pare toate se întâlnesc.
Pe textul:
„pe ape" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextE un text mediocru, indiferent de vreo influență sau alta. Poate cel mai sincer și personal fragment e acesta: \"noroiul de pe adidași nu se compară cu mizeria pe care o port în suflet\" Începutul secvenței ultime e mai plăcut, dar nicidecum original. Poate că tocmai atunci când se tinde spre lirism, se pierde și timbrul propriu. Cred că poți reuși mai bine în stilul acela confesiv-jurnalier, chiar dacă și acolo discursul alunecă în platitudine și prozaism. Oricum,e bine că nu prea mai sunt probleme de exprimare corectă.
Pe textul:
„doar noi știm ce se întîmplă înăuntru" de Ecaterina Ștefan
0 suflu
ContextDa, domnule Nanu, știu acele riscuri, dar fiecare creator (autentic) și le asumă. Textul e foarte bun, dar nu vreau să-i răpesc farmecul printr-o interpretare detaliată și, eventual, eventual, insipidă.
P.s. Cred că e al cincilea comentariu la textele dvoastră, ultimul postat la primul text din ciclul \"de mână cu Waldo\", iar celelalte, în ultimii doi ani și jumătate.
Felicitări!
P.s. Cred că e al cincilea comentariu la textele dvoastră, ultimul postat la primul text din ciclul \"de mână cu Waldo\", iar celelalte, în ultimii doi ani și jumătate.
Felicitări!
Pe textul:
„vise de vînzare (măsura XXL). aștept provincia" de Liviu Nanu
Recomandat0 suflu
ContextÎmi place textul, deoarece îmbină într-un mod fericit, aș spune, meditația amar-(auto)ironică, visul-aspirație, visul-reverie, visul-lenevie etc. De acord cu ideile ultimelor cinci versuri (ceva asemănător mai spusesem și eu, dar nu despre \"sensul giratoriu\" al realului, ci despre \"intersecțiile\" acestuia). Aici Waldo apare ca o instanță necruțătoare, asemenea conștiinței, care \"amendează\" lenevia visării. Totul se plătește cumva/ cândva, pare a ne spune acesta.
Construcția textului mi se pare bună, intuisem, până a ne spune autorul însuși, rolul strofei incipiente. Mai mult, ultimele două versuri ale acesteia, unde recunosc pecetea stilistică a lui Anton, pregătesc acea incursiune ulterioară, unde versul \"noaptea îmi părea un apendice gata să crape\" e simultan și reflexiv, și ușor persiflant.
Remarc textul pentru construcția riguroasă, pentru capacitatea de a ne bucura (unora) sufletul și mintea prin rafinamentul stilistic, prin omenescul respirației poetice.
Construcția textului mi se pare bună, intuisem, până a ne spune autorul însuși, rolul strofei incipiente. Mai mult, ultimele două versuri ale acesteia, unde recunosc pecetea stilistică a lui Anton, pregătesc acea incursiune ulterioară, unde versul \"noaptea îmi părea un apendice gata să crape\" e simultan și reflexiv, și ușor persiflant.
Remarc textul pentru construcția riguroasă, pentru capacitatea de a ne bucura (unora) sufletul și mintea prin rafinamentul stilistic, prin omenescul respirației poetice.
Pe textul:
„vise de vînzare (măsura XXL). aștept provincia" de Liviu Nanu
Recomandat0 suflu
ContextDa, și mie ultimele cinci rânduri mi se par poezie adevărată. În rest, e un stil pe care nu-l agreez, dar nu spun, așa cum procedează autoarea prin comentariile sale, că n-ar fi și artă. Mă refer la accentul prea mare pus pe confesiune, eu considerând că o anume ocultare e necesară. Titlul îmi pare prea puțin legat de conținut, mai ales într-o analiză a unor realități sufletești. Dar e o întoarcere spre poezie.
Pe textul:
„REM" de Ecaterina Ștefan
0 suflu
Context\"autoarei însăși\" (\"înseși\" - \"însele\" e forma de plural)
Mii de scuze!
Mii de scuze!
Pe textul:
„în ultima noapte și mările se îndepărtează" de Ela Victoria Luca
Recomandat0 suflu
Context