GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Eu vă mulțumesc pentru ocazia pe care am avut-o de a vă citi creațiile și a scrie aceste cuvinte cam șăgalnice despre ele. Să ne găsim cu bine și în noul an, pe căi virtuale și, de ce nu, reale. La mulți ani!
Pe textul:
„Anul poetic 2011 pe poezie.ro. Scurtă navigare prin paginile unor autori preferați" de George Pașa
0 suflu
ContextEste și normal ca ea, "îngerul păzitor", Singurătatea ta, să vadă totul, fiindcă este oglinda în care se reflectă existența vie. Oarecum melancolică această poezie personală de la sfârșit de an. "Amăgitorul" acela te face mai trist. Celălalt te face să ieși din iluzie. Frumoasă realizarea artistică a lui Ștefan Câlția (o mai văzusem cu mai mult timp în urmă).
Pe textul:
„oglinda din care" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextA, nu, ai înțeles greșit. Nu e nimic asemănător. Doar spuneam cum văd eu când îți citesc poezia. Oricum, mi-am propus să nu mai semnnalez nimic, cu atât mai puțin cânb e vorba de tine. Fie și când aș fi plagiat de cineva. Oricum, nu mai scriu de mult pentru mine și chiar nu mai contează numele meu. Mă mai enervez doar când văd pe câte unii "la izbândă făcând punte".
Oricum, e un text plăcut, chiar dacă nu extraordinar. Știi că am pretenții mai mari de la tine.
Oricum, e un text plăcut, chiar dacă nu extraordinar. Știi că am pretenții mai mari de la tine.
Pe textul:
„cub de gheață" de Adriana Lisandru
0 suflu
ContextDa, și eu cred că esențială este pendularea între cele două planuri, "dincolo" și dincoace", nu rămânerea într-unul dintre ele. De fapt, cred că știi, am și un ciclu portic unde este relevată această pendulare. Înteresant este că tu vezi un alb solid, pe când mie nu îmi apare decât un alb transparent. Mă bucur că nu avem chiar același "coș" din care ne luăm mingile de pong-pong pentru a exersa "pasele magnetice"!
Pe textul:
„cub de gheață" de Adriana Lisandru
0 suflu
Context"transmite", " de imn adus..." (î.l.d. "elogii"
Pe textul:
„balada sufletului transformat în drob de sare" de Paul Gorban
0 suflu
ContextFără a fi o poezie ocazională, trnasmite totuși ceva din rezonanța luminii de sărbători. Cu accente pe alocuri de litanie, pe alocuri de elogii adus frumuseții din lucruri, din femeie, din sufletul ce "linge drobul de sare" (sarea aici pare esența necesară gustului, fie el și estetic!). La fel, conotațiile noi care se dau simbolisticii fântânii mă fac să rezonez cu versurile respective. Chiar dacă metaforele par, pe alocuri, tocite (vezi "cușcă de argilă" sau a găleților care scot cuvinte), totuși contextele în care apar sunt cu totul noi. Iar finalul mi se pare a fi remarcabil.
Oricum, textul are expresivitate, o ambiguitate dozată și capacitatea de a emoționa, ceea ce nu mi se pare puțin. De fapt, o emoție estetică venind nu de la nivelul periferic (visceral), așa cum se întâmplă mai mereu în poezia douămiistă, ci de l un nivel afectiv-intelectiv superior, grație și expresivității de care vorbeam mai sus.
În fine, mi se pare o poezie demnă de a fi remarcată, așa cum nu am mai citit de mult timp pe acest site.
Oricum, textul are expresivitate, o ambiguitate dozată și capacitatea de a emoționa, ceea ce nu mi se pare puțin. De fapt, o emoție estetică venind nu de la nivelul periferic (visceral), așa cum se întâmplă mai mereu în poezia douămiistă, ci de l un nivel afectiv-intelectiv superior, grație și expresivității de care vorbeam mai sus.
În fine, mi se pare o poezie demnă de a fi remarcată, așa cum nu am mai citit de mult timp pe acest site.
Pe textul:
„balada sufletului transformat în drob de sare" de Paul Gorban
0 suflu
ContextGabriel, abia acum văd semnalul tău de carte. Îl felicit, cu întârziere, pe colegul nostru, Filip Kollo, având speranța că poeziile sale își vor găsi cititori pe măsură. Păcat de faptul că voi doi nu mai postați aici, fiindcă aveți un talent real. O prefață realizată de domnul Ieronim Tătaru este un semn al recunoașterii unei valori.
Pe textul:
„„Plasa de platină” - Lansare carte Filip Köllö" de Gabriel-Vincențiu Mălăescu
0 suflu
ContextMulțumesc, Adriana Lisandru. Cred că ar mai fi fost loc pentru deșirat (mă refer la mine)!
Pe textul:
„Mai bine dulce" de George Pașa
0 suflu
ContextIoane, da, e posibil și cu acele două cuvinte de care mi-ai spus ("smirnă" și "venin"), dar așa am gândit eu textul și am mers pe această simbolistică. În plus, cred că ai văzut că am păstrat măsura de 11 silabe, renunțând aici la versul liber. Marea, desigur, rămâne la tine în fereastră!
Mă bucur că ți-a plăcut textul, Cristina Cîrnicianu.
Mă bucur că ți-a plăcut textul, Cristina Cîrnicianu.
Pe textul:
„Mai bine dulce" de George Pașa
0 suflu
ContextMi-au plăcut, în special, primele două strofe, unde recunosc și niște ritmuri deja familiare din poeziile tale mai vechi (relativ vechi, din ultimul volum). Acolo când spui de "otrava în răni" nu prea am rezonat, sau poate am citit eu într-o altă cheie. În ultimele două strofe am avut senzația deja-văzutului, dar place schimbarea de ton.
Pe textul:
„urme și umbre" de Adriana Lisandru
Recomandat0 suflu
ContextNu sunt un amator al poeziei-jurnal, dar ceea ce ați scris aici, domnule Dume, denotă multă sensibilitate. Nu mă pricep la comentarii, doar atât vă pot spune (și este o simplă impresie de cititor, fără veleități critice): încercați să scăpați de unele tendințe prozaice, fiindcă, din câte am observat, aveți o structură sufletească prin care se poate exprima mult mai bine lirismul.
Pe textul:
„decembrie se repetă" de Teodor Dume
0 suflu
ContextÎn literatură, totul ar trebui să se poată interpreta, domnule Dume, chiar dacă perspectivele de lectură diferă.
Cu atimă,
George Pașa
Cu atimă,
George Pașa
Pe textul:
„Sunt doar un termen al ecuației" de George Pașa
0 suflu
ContextE o zi frumoasă, iar eu am mult de lucru, dar mai răspund pentru ultima dată. Înte "intenționalitatea limbajului" și realizarea efectivă se interpune un blocaj al comunicării. Ceea ce nu îmi place efectiv la scrierile mai mult sau mai puțin postmoderniste este această apropiere bășcălioasă a divinității. Cine începe cu formularea"Dumnezeu e un copil nebun" nu are cum să spună, dincolo de intenția limbajului, că nu ar lua în răspăr pe Dumnezeu. Și, în plus, Liviu-Daniel Ofileanu, acolo nu mă refeream la Dumnezeu, ci la proiecția auctorială. A vorbi despre Dumnezeu în text, într-o manieră confuză, în opinia mea, nu implică automat și valoare estetică. Fără să vrei, ai luat în deșert, încă de la început, numele Domnului. Și, la fel de involuntar, ți-ai creat alt Dumnezeu în afară de El.
Pe textul:
„allegria" de liviu ofileanu
0 suflu
ContextEu nu am să folosesc, în mod ipocrit, pluralul politeții, fiindcă se știe de prietenia noastră literară, chiar dacă avem, fără îndoială, viziuni diferite asupra literaturii. Dar "mai prieten mi-e adevărul". Știu că privirea este a copilului, care, în înțelegerea sa, poate să îl numească pe El Dănuț. E absurd să deduci de aici că l-aș nega pe Dumnezeu. Despre ce laude vorbeam?
În plus, aici nu am spus nici că ar fi un text bun sau nu. Mă abțin să fac judecăți de valoare pripite. Singura valoare pentru mine e Dumnezeu.
În plus, aici nu am spus nici că ar fi un text bun sau nu. Mă abțin să fac judecăți de valoare pripite. Singura valoare pentru mine e Dumnezeu.
Pe textul:
„allegria" de liviu ofileanu
0 suflu
ContextDănuț ăsta pare a-și fi suficient sieși, ca Nastratin Hogea. Acolo când se insistă asupra "gerului cel mai ger", cred că se află referentul de la care a pornit textul (adică o "înghețată" care ține loc de "madlenă").
Pe textul:
„allegria" de liviu ofileanu
0 suflu
ContextInterviul este puțin cam amplu, ținând cont că în paginile unei reviste clasice nu și-ar găsi ușor spațiul necesar. De asemenea, la început ar fi trebuit precizat numele celui care intevievează: George Stroia. Chiar dacă întrebările sar uneori de la un aspect la altul (spre exemplu, se vorbește mai întâi de biografia autorului, apoi de proiectul "Armonii culturale"), totuși admir harul de povestitor al domnului Bălan și asm fost impresionat de selectarea de către dumnealui a unor momente revelatoare pentru viața sa. În mod special m-a frapat acest amănunt înduioșător: faptul că a fost copilul îmbrățișat, pe rând, de către militari germani, americani și sovietici. Deși am citit abia anul acesta două dintre volumele publicate de Cristian Petru Bălan, numele său îmi era cunoscut de când ascultam posturile "Vocea Americii" și "Europa liberă".
Crstian Petru Bălan se dovedește, și dincolo de granițele țării, un bun român.
Crstian Petru Bălan se dovedește, și dincolo de granițele țării, un bun român.
Pe textul:
„Interviu cu scriitorul Cristian Petru Bălan" de Cristian Petru Balan
0 suflu
ContextCristina, chiar dacă spune multe, nu mi se mai pare un mesaj interesant, datorită unor aluzii politice. Numai bine!
Pe textul:
„Fără chei" de George Pașa
0 suflu
ContextE un text coerent, bine lucrat și păstrează vocea pe care o stiam mai mde mult timp. Parcă abundența de parataxă ar fi un neajuns, dar acest lucru se întâmplă și altora (nu rareori, și mie). Oricum, am citit aici un mesaj ce este o altă abordare a nevoii de eliberare de lesturi, de parcă în sâmburii rodiei (în "sâmburii de vid") ar subzista "frumusețea de mâine". Și eu o aștept,
cu drag,
George Pașa
cu drag,
George Pașa
Pe textul:
„o seară cu rodii coapte și sâmburi de vid" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextCred că ai fost inspirată în remarcarea acestui text. Bună vedere interioară!
Pe textul:
„Fără chei" de George Pașa
0 suflu
ContextÎl felicit și eu pe Liviu Ofileanu pentru acestă carte și pentru faptul că nu face zgomot ca mulți alți scriitori, văzându-și de scrisul său. Sigur, acest lucru împiedică vizibilitatea pe care o merită din plin, chiar dacă, așa cum se remarcă și mai sus, este printre cei mai talentați creatori pe care îi are astăzi literatura noastră. Fiind unul dintre ei care au citit toate cărțile sale, remarc și eu justețea prezentărilor critice ale domnilor Stefan Ion Ghilimescu, Felix Nicolau și Al. Cistelecan. Poate se va face dreptate și acest autor va ajunge să fie citit de mai mulți.
Pe textul:
„Semnal editorial: "Cinderella & alte marșuri funebre" de Liviu Ofileanu" de George Pașa
Recomandat0 suflu
Context