miniaturi în mi, ra și re

se-aude viata sub varuiala. Strat-voci, strat-voci. Oameni azi - pulbere maine. Niciodata nu m-am gandit la lucrul acesta in aceasta maniera. Nu mai poti spune decat: Poezie. Poezie pe-o bucata mare de timp.

în subterană
apele-s limpezi și fără valuri

\"doar tu lună vei ști

într-o dimineață ne vom trezi
că nimic n-a început/ doar se caută

secundele au luat-o razna
în pereți prin vopseaua lavabilă
respiră și-acum îngeri ascunși

drumurile se vor întoarce în piatră
câmpia în apele fără de liniște\"

în subterană
apele-s limpezi și fără valuri

Explicația dintre paranteze cred că putea lipsi. Elementul timp este esențial, desigur, pentru o bună receptare a mesajului, dar ceva parcă nu merge acolo.
Îmi face de fiecare dată plăcere să citesc acest gen de poeme scurte, iar autorul este un maestru al sublimării.
Prin urmare, apreciez poemul și îl recomand spre lectură și altora, chiar dacă (și este și normal să fie așa) vor exista și alte păreri.

atit de minimalista si atit de graitoare, totusi. te-ai ferit de ceea ce patesc multi, tentati in minimalismul lor de a ciopirti prea mult din text. al tau zice atit cit trebuie

o concentrare reușită și de efect a stărilor.
din orice unghi aș privi nu pot să mă abat spunând altfel.

dar îmi place finalul
e de stea, dumnezeiesc

și chiar dacă-aș rămâne doar cu atât,
înseamnă mult pentru mine

*drumurile se vor întoarce în piatră
câmpia în apele fără de liniște

și doar tu lună vei ști*


stimă și considerație,
teodor dume,

Comentariile anterioare au scos în evidență puterea lui George de a sublima realitatea de sub realitatea cuvintelor. Nu repet ceea ce s-a spus pentru că acordul meu este inevitabil. Mă opresc doar la frumusețea imaginilor și nu la idei: varul timpului care acoperă chiar și îngerii, sau, varul transcendent plin de albul îngerilor, drumurile întoarse în ele însele pentru că fiecare drum a început în piatră despicată de apă și orice drum uman este identic cu cel imprimat pe retina noastră de George
Un poem despre muzica sferelor numită George
Cu stimă
PP

eu zic sa scapi de paranteezele alea...in rest totul e ok.bravos si continua la fel.

eu sunt mica , sunt noua pe aici. nu stiu multe. dar ce imi place, imi place. foarte profunda scriere, mi.a creat o imagine complexa in minte, ceea ce conteaza.toate cuvintele se leaga, creeaza un sens si apoi ma inspira ; imi place unghiul de observatie a timpului.

Adriane, totul e un reflex al înteriorului, vocea/ vocile sunt tot poetice.

Yannelis, acel refren pe care l-ai adăugat exprimă o înțelegere aparte a textului. Dintr-un anume punct de vedere, ceea ce ai realizat din textul meu e mai expresiv.

Liviu, prin versul acela din paranteză am vrut să ofer cumva o cheie de acces la semnificații, altminteri poezia ar fi devenit,pentru mulți, incomprehensibilă. Știu că ești sincer, dar parcă e prea mult spus \"maestru al sublimării\". Oricum, această apreciere mă încurajează, deși sunt convins că mai am mult până la marea poezie (dacă o voi atinge vreodată).

Matei, așa este, și eu mai elimin uneori fragmente din texte, deși această șlefuire ulterioară poate, în unele cazuri, să dăuneze receptării. Aici, se pare, că e mai bine.

Teodore, ai ales versurile pe care și eu le consider mai reușite. Dar, cred că ești de acord, ele nu au sens deplin decât în ansamblul textului.

Petrache, interpretarea dată versurilor de final e în acord cu intenția mea creatoare. Sigur, nu e cava nou, doar contextul este altul.

Alexandru, m-am gândit și eu înaintea postării dacă voi lăsa parantezele sau nu. Până la urmă, ele vor rămâne.

Marius, e o surpriză aprecierea ta, fapt ce dovedește că nu ești ranchiunos. În ceea ce privește versul \"secundele au luat-o razna\", înclin să-ți dau dreptate, privind și eu cu un ochi străin. Dar, de a fost să se scrie așa, va rămâne acolo unde îi este locul.

Maria, dacă tu ai înțeles poezia aceasta, înseamnă că e bine și se mai poate scrie (și) așa.

Vă mulțumesc tuturor pentru interesul arătat acestei poezii!
Cu respect,
George Pașa

recomandare si stea pentru textul asta submediocru? nu e cam mult? stea pentru bidinea, nu? o poezie care chiar nu surprinde cu nimic , vesnicii ingeri ai pasunistilor...plus luna de secol 16...un text simplu dar si simplist.cam putin, si cam plictisitor. traiasca prietenii recomandatori +instelatorii si lipsa de talent.

Chiar mă întrebam de ce nu apare Cătălin, autointitulat poet genial, să-și reverse frustrările și sub versurile mele. Dar, uite, că s-a agățat de o \"bidinea\" lirică și de luna din secolul al XVI-lea, de îngerii veșnic ascunși privirii sale cam opace în fața adevărului! Cătălin Popescu, n-am ce învăța de la domnia voastră, sunteți plictisitor.

Păi tinere Că(tă)lin file din poveste, când vine lumea pe textele domniei voastre vă comportați ca un mielușel și aproape că deveniți lacrimogen. Dacă ești atât de tare-n bile vino și spune pe orice text pe care îl critici cu atâta înverșunare măcar un motiv puternic pentru care acest poem este după cele spuse mai sus de tine. În rest, toată vorbăria ta se rezumă la nimic - ca și scrierea ta și spiritul critic. În spatele cuvintelor tale se vede imensa singurătate în care te afli și închircirea într-un comunism puternic înfiripat în minte, care face ca în final să dovedească faptul că acuzi la alții ceea ce stă în tine.

Scuze George pentru revenirea în această modalitate în subsolul poemului.

...într-adevăr(!)?...uneori am o senzație stranie...cum că undeva se intamplă ceva ...(suficient de...)rău...

Marius, nu vom vedea argumente, pentru că, în afară de termeni ca: \"pășunism\", \"grafomanie\", \"literatură de secol...\" x sau y și alte câteva buruieni valorizatoare, domnia sa nu are vreun \"ostroment\" critic veritabil. De la un licențiat în litere s-ar fi dorit mai mult.

Ioana, da, e și o presimțire a uni rău ce se întâmplă/ se va întâmpla/ s-a întâmplat. Într-un fel, în jurul acestuia se țese povestea.

\"unui rău\"

George,
si eu, in acord, fin, cu prietenii mei. un text meditativ, cal, sincer, curat, ca un graunte de var. felicitari!

***
reiau. George,
si eu, in acord, fin, cu prietenii mei. un text meditativ, cal (am vrut sa scriu / cald (de la off si cip), cirip!, sincer, curat, ca un graunte de var. felicitari!

Petruț, am citit și off topicul. Cal(d) (sigur, din cauza căldurii, nu a cip-cirip-ului!). Frumoasă comparația pe care o atribui textului.
Cu respect,
George Pașa

poate ca finalul mai trebuia sa aduca ceva sau poate ca aduce ceva intr-un mod subinteles de natura complexa a textului. una peste alta e un text filosofic, in care se pot distinge cateva ramuri. e si o idila ascunsa bine si pusa la punct: incifrarea de altfel e o cheie a textului- multi au gresit lacatul.

Deși n-am dorit elemente idilice sau filosofice în text, totuși înclin să vă dau dreptate, întrucât, de multe ori,inspirația merge împotriva intenției creatoare inițiale. Încifrare nu cred că este într-o măsură prea mare. Tot ce pot să spun că există aici și o viziune apocaliptică. Vă mulțumesc!