Poezie
Născătoarea
de cuvinte incrucisate
1 min lectură·
Mediu
pune-mă la încercare, provoacă-mă,
pleznetul mănușii e sunetul perfect al îmbobocirii
cu îndrăzneală.
log in
ți-am crescut pruncii din unghii, curat,
carne de tun pentru somnul tău de fiecare seară,
o poveste - un click, comutai ușor pagina,
ce accesibilă metamorfoză de gânduri,
ce coacere forțată.
la maturație
zgâriam ecranul până când trupul mi se flendurea șuvoaie,
așa o mizerie făceam la expulzare,
cu placente de pixeli zăcând inutile,
aruncate prin colțuri de cameră.
precum păianjenii, pândeam oboseala de după afișare
si digeram într-o lumină difuză
o neprogramată revizie tehnică.
tu să păstrezi volumul la minim cu fiecare frază
redundantă printr-un filtru de tăceri post natale
până s-or toci mugurii cei îndrăzneți, crescând,
iar ce-a mai rămas din vorbe
adună în altă mănușă
ca sămânță pentru următoarea procreație.
ce transparentă idee, ce limpede, ce netedă
odihnă la aplatizarea
sinusoidala a cuvintelor
pe liniștea din albul ochilor.
log out
pleznetul mănușii e sunetul perfect al îmbobocirii
cu îndrăzneală.
log in
ți-am crescut pruncii din unghii, curat,
carne de tun pentru somnul tău de fiecare seară,
o poveste - un click, comutai ușor pagina,
ce accesibilă metamorfoză de gânduri,
ce coacere forțată.
la maturație
zgâriam ecranul până când trupul mi se flendurea șuvoaie,
așa o mizerie făceam la expulzare,
cu placente de pixeli zăcând inutile,
aruncate prin colțuri de cameră.
precum păianjenii, pândeam oboseala de după afișare
si digeram într-o lumină difuză
o neprogramată revizie tehnică.
tu să păstrezi volumul la minim cu fiecare frază
redundantă printr-un filtru de tăceri post natale
până s-or toci mugurii cei îndrăzneți, crescând,
iar ce-a mai rămas din vorbe
adună în altă mănușă
ca sămânță pentru următoarea procreație.
ce transparentă idee, ce limpede, ce netedă
odihnă la aplatizarea
sinusoidala a cuvintelor
pe liniștea din albul ochilor.
log out
043453
0
Îmi cer iertare pentru că, puținătatea clipelor mele de liniște, nu-mi permite să mă opresc atât cât ar trebui, pentru cine ar merita să te oprești.
O fugară privire aruncată peste acest poem - și poate că uneori nu-i rău să știi ce rămâne la o primă lectură, oricât ar fi de sumară - mi-a lăsat convingerea că aduci în epoca informatizării un concept al viețuirii prin naștere. Între Log in și Log out fixezi maturări și procreeri de stări și perfectări interioare, un consistent flux al devenirii.
Mijloacele sunt moderne și ideea de o maximă vitalitate.
Cu prețuire.