Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

minciună de poveste

adevărul are piele de șarpe

2 min lectură·
Mediu
1. Ciorbă
astăzi nu e pâine
doar apă-apă-foc
e-un joc
cu perişoare ceapă și cartof

mestec încet
cu răbdare (se lipesc dacă nu o fac)
secundele ascunse-n bule (ies doar la refren)
au gust amar dacă stai prea mult să le-aștepți

poveștile mele ţin de foame
minciuna ține frumos de cald

2. Misiune
tata a plecat într-o misiune care nu are sfârșit
ceasul a oprit timpul în regim de urgență
fără sens
dorul a trecut peste viteza legală
toate întrebările pe bandă continuă

îl strig însă nu mă aude
mama pune o pătură cu stele pe pernă

costumul lui de supererou.

3. Sunt bine
reflex din oglindă
„Sunt bine”
port haine curate peste o zi grea

zâmbet exersat de cafea
rece
și glumă pentru cei care nu întreabă
minciuna care protejează

noaptea
însă
mi-e frig

4. Poveste
eu am plecat

pe masă o cană ciobită
râsul afişat la vedere un „noi” scris de unul singur

dar în poveste ești aici
un spațiu paralel de unde nu pleci niciodată

5. Ruine
orașul a căzut în ruine
mă ascund în umbre

în realitate
e prea multă frică pe străzile acestea

poveștile mele sunt tramvaie care nu opresc
copii care aleargă după nimic
multă lumină
miros de ciorbă proaspătă
și viață

orașul acesta nu moare
dacă îl minți frumos

6. Altă poveste
bătrânul ne vorbește nu pentru că ar ști
ci pentru că altfel nimic n-ar avea sens

construieste ziduri
peste goluri uitate
altminteri ar fi prea greu

7. Șoapte
noaptea (îmi spun) nu e sfârșitul
e doar întuneric
la piept strâng cuvinte mici
licurici
să-mi țină de cald
nu cred mereu că se va face și ziuă
dar trebuie

8. Punte
spun că e bine
încerc să astup crăpăturile care lasă vântul să treacă

minciunile sunt scânduri invizibile
puntea pe care mergem

nu e amăgire
ci supraviețuire

9. Cuvinte
adevărul nu poate fi spus
e prea greu
așa că îl îmbrac frumos în cuvinte ușoare

ca un arhitect al iluziilor
am proiectat ceva fragil
dar necesar

un balon cu aer cald în jurul lumii mele

0107
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
343
Citire
2 min
Actualizat

Cum sa citezi

Florina Daniela Florea. “minciună de poveste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florina-daniela-florea/jurnal/14191968/minciuna-de-poveste

Comentarii (10)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ottilia-ardeleanuOA
Distincție acordată
Ottilia Ardeleanu
în acest adevăr cu piele de șarpe, dar oare ce adevăr nu e rece ca gheața!
Îmi place împărțirea discursului în 9, ca în nouă ape, știm bine despre ce legături divine este vorba. Fiecare părticică-grăunte are copilul, adultul și duhul-cuvânt! Fragilitatea este o latură afectivă, iar acest SUNT BINE relevă încă o minciună existențială. Minciuna înlocuiește uneori neputința sau altă stare emoțională. Și da, uneori, minciunile ne fac să trecem puntea!
Aduci adevărul în fața unei instanțe care trebuie să discearnă în favoarea lui.
Minunat scenariu poetic. Îmi pare de remarcat.
Felicitările mele, Florina!
0
@erika-eugenia-kellerEK
Distincție acordată
Poezia compuăs din aceste micropoeme ale Florinei Daniela Florea respiră din adâncul unei lumi tăcute, în care gesturile mărunte – o ciorbă fără pâine, o pătură cu stele, o glumă spusă pe frig – devin ritualuri de supraviețuire afectivă. Sunt poemele unei inimi care învață să bată încet, cu grijă, ca să nu se spargă.
În acest jurnal liric, minciuna nu e trădare, ci un act tandru de protecție – o punte invizibilă peste goluri, o haină curată trasă peste o zi grea. Totul e trăit cu o gravitate calmă, într-o cotidianitate fragilă, unde realitatea e prea grea pentru a fi purtată direct și trebuie îmbrăcată în cuvinte ușoare, ca un balon cu aer cald.
Versurile ei nu strigă, ci șoptesc adevăruri care nu pot fi rostite – adevăruri care dor, dar care au învățat să zâmbească. Cu o simplitate înșelătoare, poeta adună din umbrele vieții scântei de sens, transformând frica în poezie, lipsa în poveste, dorul în lumină tremurândă.
Florina Daniela Florea scrie nu doar ca să spună, ci ca să vindece – și o face cu o delicatețe care nu cruță. Pentru că uneori, doar poveștile țin de foame. Și doar o minciună spusă cu blândețe poate salva orașul din ruinele unei singurătăți tăcute.Las o steluță pentru indemnul de a merge înainte pentru că cineva încă mai spune o poveste... :)

0
@doru-mihailDM
Doru Mihail
în care spui ceva și, de fapt, acoperi altceva. Fiecare text (scurt și concentrat) se lipește de altul și de altul și mereu mai rămâne ceva (de/ne)spus. Și uite așa se face un buchet care spune mult, luat pe bucăți, și lasă și mai mult pentru cine știe când.
Am dat și eu un pic de search prin memoria personală (că n-am stare) și prima experiență clar-conștientă în care mi-am zis că minciuna trebuie musai învățată și mânuită a fost printr-a doua, când m-au dat afară de la barul restaurantului Olănești din Vâlcea, unde intram zilnic și ceream un pahar mare (precizam – mare!) de apă, până m-a întrebat tovarășa de la tejghea unde stau și nu i-a picat deloc bine răspunsul „aici, în bloc. La șase.” motiv pentru care m-a dat afară și mie mi-a fost ciudă (post scriptum - scriu de pe telefon și e groaznic! Daca am greseli de tastare iarta-le te rog!)
0
@florina-daniela-floreaFF
Florina Daniela Florea
Ottilia - adevăr: nu sunt arhitect, dar îți simt energia ta pozitivă în fiecare frază, m-ai bucurat tare mult!

Erika - adevăr: nu sunt poet, dar comentariul tău m-a făcut să mă simt astfel, mulțumesc!

Doru - adevăr: ai fost muz(ă) la acest text (m-ai pus pe gânduri cu acel citat din dumneata) - nu pot decât să mă bucur că ți-a plăcut, mulțumesc :)
0
@claudiu-tosaCT
Distincție acordată
Claudiu Tosa
Poetizezi cu o coerență calmă, dar bine susținută, menținând o tensiune discretă de la început până la sfârșit. Îți iese foarte bine echilibrul între fragilitate și luciditate, între expunere sinceră și un soi de protecție reținută. Textul pare simplu la suprafață, dar are forță – lovește în liniște. Și nu-n ultimul rând tandrețea cu care spui lucruri grele fără să le dramatizezi e poate cea mai puternică reușită a textului.
0
@florina-daniela-floreaFF
Florina Daniela Florea
Mulțumesc pentru comentariu!

Să știi că mi-a făcut plăcere să te citesc și mulțumesc pentru că încă mai ești pe aici. Sunt aproape douazeci de ani, nu?
Zâmbet.

0
@claudiu-tosaCT
Claudiu Tosa
În curând douăzeci, da. Iar Secret Garden sună la fel de bine.
0
@monica-mihaela-popMP
Monica Mihaela Pop

m-ai trecut prin toate stările de care, mult timp, m-am ascuns.
M-au salvat perișoarele, că sunt o pofticioasă :)

Adevărul e că toată lumea asta e o minciună de poveste, o minciună, de cele mai multe ori, mult prea bine îmbrăcată.

Te recitesc cu drag!
0
@florina-daniela-floreaFF
ciorba cu perisoare o tot port prin cele texte de mulți ani, ca tot românul de atfel - un fan al ciorbelor:)

multumesc pentru semnele tale, le primesc cu drag și, deși poate că suntem mai înțelepte (mă îndoiesc în ceea ce mă privește), cred că a mai rămas prin cele suflete și ceva de odinioară, neschimbat, și încă scriem pe poezie.ro.

Bogdan, tu, Nenea Anton, Emilian, Claudiu, Alina, Costin...și cred că mai suntem, aproape o viață de cuvinte aici, pe Agonia.
0
@monica-mihaela-popMP
Monica Mihaela Pop

fix exact asta mă gândeam și eu :) Deși, printre atâția oameni noi și frumoși, îmi vine greu să mă regăsesc, totuși parcă n-am lipsit niciodată :)
0