Poezie
Repaus atemporal
1 min lectură·
Mediu
ca dintr-o ciutură spartă,
cădeau peste mine ecouri obscure
ale tăcerii de dinainte
din palmele plânse până în sânge îmi creșteau ploi,
după chip și asemănare de sâmbure
nu mă dădeam în vânt către stele,
nici măcar nu visam
somnul alb mă țintuia pe singurul pi liber de prejudecăți
din cercul nopții
probabil că undeva,
tocmai atunci,
timpul își odihnea tălpile pe o buclă
0114.241
0

ciutură. Si \"pi liber\" e \"pat liber\" sau e celebra constanta 3.14?