florin otrocol

am omis un aspect. interviul publicat în cotidianul Ziua de Cluj, nu este complet din cauza lipsei de spațiu. Nici aici nu apare absolut tot ceea ce este pe înregistrarea audio. vă mulțumesc.

stimați editori, am așteptat inutil o adresă de mail de la dumneavoastră unde aș fi trimis lămuririle pe care le-ați solicitat. oricum, marți (5 sept) am să vin la București pentru un alt interviu. interviul cu Gabriel Liiceanu afost realizat în aprilie anul acesta (de mine) la un post de radio unde am lucrat și el a fost publicat sâmbătă (2 sept) în cotidianul unde activez acum. se poate verifica: www.ziuadecj.ro. adresa mea de corespondență, strict pentru dumneavoastră este revelatiata@yahoo.com. pentru alte lămuriri suplimentare vă stau la dispoziție pe mail.
P.S.: m-am decis atât de târziu să fac public acest interviu din motive pe care timpul le va dezvălui.

aștept din partea editorilor o adresă de mail pentru a putea furniza informațiile necesare. există și o înregistrare mp3 a acestui interviu care poate confirma autenticitatea acestuia. mai multe lămuriri veți primi la timpul potrivit. mulțumesc.

Valeriu, mie îmi plac poate mai mult decât majorității, certitudinile. Una dintre certitudinile mele constau în faptul că am păstrat lângă mine doar pe cei care sunt suficient de înțelepți încât să cunoască valoarea cuvântului. implicit și valoarea tăcerii. ce ascund cuvintele sau ce ascunde tăcerea este o percepție relativă, un risc pe care și-l asumă fiecare dintre noi. tocmai de aceea am revenit aici pe site, în parte și ție ți se datorează asta. îmi place echilibrul din semeni și mai cu precădere echilibrul limbajului. aici avem parte cu toții de un echilibru visceral precar, dar citindu-i pe cei care respectă arta sau pe cei care o mutilează ne facem responsabili indirect de ceea ce oferim. cert este că îmi voi păstra nelaterată semnificația tăcerilor mele vis-a-vis de \"visele\" celor de aici. cât despre ce va continua să apară aici nu depinde decât de către cei care parcurg aceste rânduri. fiecare este liber să aleagă ce se află dincolo de cuvintele uitate aici.
cu stimă și prietenie,
Florin.

pentru fiecare dintre noi, mai mult sau mai puțin, tăcerea reprezintă ceva. atunci când reușești să îți impui tăcerile, vei constata, sau nu, cât de necesară este liniștea. comunicarea are un rol foarte important în relațiile interumane. mulți realizează prea târziu asta. cât despre restul .... cu altă ocazie. mulțumesc oricum pentru \"puținul\" oferit. asta denotă intrarea ta în \"renascentismul\" căutat de tine ...

am râs și încă mai râd adriane. cea mai interesantă traumă, o absorb aici, cei care se cred poeți. și spre mare lor dezamăgire (nu mă includ, iar legea nescrisă a conversației exclude persoanele de față) se pare că în curând mă vei urma în decepții personale. ai sa ajungi să urăști să ai dreptate.
P.S.: numai bine, adriane. încă mai râd .... și cu ce poftă domnule!!!

REVERENTA!

nu-mi vine sa cred, ce ai reusit. sincer ....
nu mai am cuvinte.
atat pot ... mai oferi: O SINCERA REVERANTA!

domnisoara jurnalista, imi cer scuze mie in primul rand, ca ma adresez dumenavoastra. subiectul gojdu, este un subiect dezbatut de mult de presa din cluj, din care fac si eu parte. intentiile dumneavostra sunt onorabile, dar insuficient argumentate. cu respect va anunt, ca nu v-ati facut temele. eu fiind sibian, dar stabilit la cluj, cunosc foarte bine situatia fundatiei gojdu, si citind materialul explicativ pe care l-ati postat la comm-uri, va pot spune ca el este incomplet si in concluzie, sunteti foarte aproape de a va confrunta cu o situtie neplacuta privind deontologia profesionala. nu doresc a ma implica in nici un schimb de replici, si nu doresc nici a ma mai implica in activitatiile de pe aceste site. dar, pentru a va feri de a cadea in derizoriu, si a nu publica in prea locala, din zona in care va desfasurati activitatea, doresc a va aduce la cunostinta urmatoarele:
1. inainte de guvernul tariceanu, care a dorit sa ratifice trataul din 1953 (semnat de romania si ungaria, si de care vad ca nu aveti habar). greseala a fost infaptuita de alte guverne anterioare.
2. mai bine de jumatate din bunurile fundatiei gojdu, care se afla in ungaria, au fost deja vandute de partea maghiara, unei societati din israel, si nu intru in amanunte.
3. de o mare parte din vina, privind ceea ce s-a intamplat cu fundatia gojdu si bunurile ei, se face vinovata si BOR, care a fost ocupata mai mult cu \"treburi\" administrativ-teritoriale, decat cu preluarea prerogativelor normale unei astfel de institutii.
5. fundatia gojdu a fost desfintata pe timpul dictaturii comuniste, ea fiind \"reanimata\" nu numai la sibiu ci si la cluj de catre inalte fete bisericesti, pe care nu doresc a le nominaliza aici.
6. daca doriti sa va faceti meseria de jurnalist, asa cum o cere acesta profesie, va ajut doar cu o informatie. primul administrator al acestei \"averi\" a fost primul mitropolit al ardealului. andrei saguna. bunurile fundatiei gojdu, sunt eveluate la cca. 15 miliarde dolari. daca doriti sa va implicati mai mult, va dau un singur sfat. cel mai real si corect material despre fundatia gojdu si tot ceea ce s-a intamplat in decursul timpului si pana in prezent, le puteti obtine de la mitropolia ardealului, mai precis de la institutul teologic din sbiu, unde exista persoane implicate in acesta \"lupta\" de redobandire.
va urez succes.
P.S.: am rugamintea de a nu-mi raspunde acestui comentariu.
va multumesc.

ai o înclinație spre dizolvarea prin explozie. cred că iubești focul. interesantă opțiune. ai trecut de la păpuși direct la arme, sau au existat etape intermediare. totul este o glumă. este ok, cum scri. sunt curios cum ți-ar ieși folosind alte metafore. dacă te-am supărat, recomanda-mi o armă cu lunetă, să mă pot nimeri singur. frumos. sincer. și mult succes. am să mai trec.

ela, îmi plac finalurile tale. acesta mai mult decât oricare altul. însă, îmi pare riscant pentru că nu te reprezintă. dacă am greșit, pot spune că este pentru prima oară când nu-mi pare rău (în ceea ce te privește). uneori, rușești să mă surprinzi.
spor! și la cât mai mari finaluri \"defecte\".

ștefane, miroși a moarte. și a renaștere. tare mult îmi place asta. îți voi păstra un cavou, în cimitirele mele. ți-l voi oferi cu tiltu gratuit, cînd vei avea nevoie. citește-mă printre rânduri,. mă refer la acest comentariu. spor să ai ...

\"cât să găsim în inima tatei mulțime
de bănuți de argint...\"
de la versul ăsta m-ai pierdut. apoi revi în text și la nota lui obișnuită.
\"ora întreruptă se risipește printre degete
în scrumiera de argint și sub hornul lumii geme furtuna
pe sub arcade bucăți de hârtie mărunțită
adevăruri spuse fără mânie ne pierd\"

apoi mă pierzi din texte, din nou.

\"nisip fin prin mirosul vechilor odăi
când am putea deveni nemuritori
dintr-o nevoie de exercițiu \"
definește citatul 1 și 3 din comentariu, te rog. și asta numai dacă consideri că merită asta. mulțumesc.

sunt multe de adăugat aici ca și elemente repreyentative: tunet, plouă, soare, lună, viață, moarte. păcat că te-ai oprit aici. sunt convins că te-ai și ne-ai privat de alte \"definiții\". mulțam de poezie. fi mai puțin zgârcit cu cuvintele, data viitoare.

salutări doina-elisabeta. începi bine, mă \"zbat\" în valul percepțiilor și la final mă lași incomplet. tu aștepți ceva ... eu aștept finalul tău. am vrut să înțelg, dar m-ai pierdut în sala ta de așteptare. doua versuri sau numai unul, care să alunge \"buchetul\" de soluții sau idei ăn așteptare. spor să ai ...

greu iuliane cu tine. dar dacă m-ai convins să apar și eu pe aici, este clar cel puțin, că reușești ceva. și anume, să \"plantezi\" lanterna în ochii orbului. m-a amuzat teribil modul în care ai scris aceste poeme. voi mai trece....

ela, nu te dezminți. te-aș recunoaște ca stil dintr-o mie de lucrări. am o nelămurire. ați avut probleme cu site-ul?
sunt unele titluri de ale mele care și-au pierdut vizualizările, altele nici măcar nu mai pot fi accesate, iar din ce în ce mai des mi se întâmplă să nu pot intra deloc pe site. poate mă lămurește cineva, nu neaparat tu, de ceea ce se întâmplă. mulțumesc.

versul tău îmi inspiră agonia netrăirilor, refuzurilor mele. îți mulțumesc...

ce pot a-ți spune?... decât că aparții acestei lumi, iubești enorm femeia, și ea pe tine, deci \"go on\". viața este o junglă până la urmă și este clar că ești visat și de semeni.

cu tentă ateistică, îți spun ca numele tău frumos este fără rezonanță în tine. și crede-ma sunt mai ateu decât tine.
prea multă \"inchiziție\", prea mult declin în inuman, prea multă irosire în moarte. până le vei avea in sens real, rămâi și invocă absolutul. vei găsi cândva lumina, și vei scrie de ea fără să îți mai fie frică de întuneric.