Sfaturi pentru Veronica Micle

buna satira ta. altceva decat scrii si la fel de bine scris. ai vana si pentru muscaturi elegante de grumaz. imi place ca nu o zici cu patima si implicare. ca iti pastrezi detasarea si, deci, credibilitatea. felicitari pentru \"invataturi\". sper sa se mediteze la ele.

felicitari,

george sand :)

Adrian,

chiar? Și eu care credeam că toate femeile adorate în poezie sunt burtoase, pline de celulită și chele...offf, mi-ai dat peste cap toată scara de valori. Poeții ăștia sunt chiar culmea, nu dau nimic și mai așteaptă și papa....Textul e drăguț, aerisit, ironic, cursiv. Ceea ce apare în paranteze putea la fel de bine să apară fără, cred eu...Mi-a plăcut!

Prietenesc,
Alina

se pare că nu te dezminți, același Adrian Suciu, chiar și în poezia asta ironică ascunzând un adevăr cunoscut, general valabil,
bref, cred că nu ți-a luat prea mult timp scriitura textului, e spontană și spusă răspicat, poate tocmai de aceea mi-a plăcut,
la bună citire,

hehe...m-a distrat \"stâlpul asta al infamiei\"
1.știam că: tot ce produc ei nu foloseste nimanui, dar
2.nu știam că se spune că-s buni la pat

oare să mă grăbesc?până nu vine celulita?

Am pus pariu pe o chestie ca primele trei mesaje vor veni de la femei si am cistigat chestia respectiva. Deci:
Ioana, nu credeam ca voi reusi vreodata sa-ti atrag atentia in vreun fel. :) Iti multumesc pentru remarci si ramin al tau admirator de taina. (Sau nu mai e taina daca am spus-o?)
Alina Maria, e placut sa te mai si joci din cind in cind: cu vorbele, cu sentimentele, cu vietile fraierilor etc etc etc. Ma bucura ca te-a bine-dispus jocul. :)
Dana, tu sustii ca adevarul despre care vorbesc este general valabil si cunoscut. Sint de acord cu prima parte a enuntului, a doua o contrazic cu toata energia. :)
Alin, misto parafraza, da\' n-ai intru totul dreptate. Iti spun o vorba de-a bunicii, din care o sa intelegi ce vreau sa spun: nu-i tot una sa calci cu cizma intr-un c...acat sau sau te c...aci intr-o cizma. :)
Vasile, multam de vizita, da\' ai uitat o specie: poetii care cultiva boscheti in sera. :)

Still, cu graba sau fara, inevitabilul e inevitabil. Si cine stie, or fi si ragazuri. :)Ma bucur ca te-a distrat textul. :) La buna citire.

Apreciez simtul ludic al artistului,caterinca e reusita, da, iata ca Adrian Suciu poate sa scrie si astfel, nu numai poezie de dragoste de calitate, dar cu ceva nu sunt de acord si pt. asta

ii chem pe toti barbatii de pe site sa se coalizeze cu mine, impotriva lui Suciu

La ce ma refer ? Simplu, stimabililor.Iata cum ne denigreaza Suciu :

\" poeții
care vă aprind vouă imaginația sînt afemeiați, lași,
plîngăreți, lipsiți de spirit practic,
chiriași toată viața, șoferi de rable, părinți lamentabili,
amanți obosiți șamd șamd șamd\"

Afla ca nu sunt lipsit de spirit practic, asta ca sa ma refer doar la una din aproape blasfemiile facute la adresa noastra, si anume atunci cand mi se strica o priza ma pricep foarte bine sa ademenesc un vecin la o tuica de pufoaica, pentru ca in timp ce se (ne)cinsteste sa imi aduc aminte ca tocmai am o priza stricata si ca nu am invatat la facultatea de poeti sa o schimb.

Si mai e ceva ce m-a durut rau de tot :
\"(Și mai terminați cu tîmpenia aia
că poeții sînt buni la pat!)\"

Afla ca eu sunt foarte bun la pat, cand ma pun sa dorm, pai dorm ma nene, de pute patul sub mine
( va dati seama cate domnite am atras prin aceasta exprimare maiastra?)
Pute ca un ciorap fezandat in bocanc, dupa un mars cale de o neiubire.

cu indignare,dan

PS: daca te-ar auzi Eminescu te-ar lua la maciuci de base ball sau oina :(

revin ca să fac o miiică precizare, ideea e valabilă și în ce privește partea feminină a poeziei, adică dincolo de miclea-Eminescu, dacă personagiul poeticesc ar fi ca din întîmplare femenin i s-ar putea aplica același timbru, că doar nu numai bărbații sunt poeți, ce e cu descremenarea asta acilea?
(Și-aveți grijă: poeții(și poetesele, zic în gura mare eu) nu cîntă
decît cărnurile tinere, tari,
fără burtă și celulită!)
salut,

Adrian, trebuie să recunosc că așteptam sfaturile. Așa ai spus în titlu. Sfaturi. Păi unde sunt, că n-am găsit decât ăla care zice să ne îndrăgostim de bișnițari și să mergem în Creta. Și zău, am rămas nesatisfăcută…

am râs și încă mai râd adriane. cea mai interesantă traumă, o absorb aici, cei care se cred poeți. și spre mare lor dezamăgire (nu mă includ, iar legea nescrisă a conversației exclude persoanele de față) se pare că în curând mă vei urma în decepții personale. ai sa ajungi să urăști să ai dreptate.
P.S.: numai bine, adriane. încă mai râd .... și cu ce poftă domnule!!!

Dane, nu te mai coaliza cu baietii! Admit: poemul e autobiografic si autoportretistic si nu face referire la nimeni altcineva. :P
Pai bine, frate Ioane, si nu meritam si eu o steluta pentru sinceritate sau sinceritatea nu se premiaza dupa regulamentul agonia.ro??? :P
Maria, quod erat demonstrandum, cum spun chinezii: nu poti astepta sa te satisfaca un poet ca-ti pierzi vremea. :)
Florine, ma bucur sa te revad, te dadusesi la fund de-o vreme. Si ma bucur ca te-am facut sa rizi. :)
Lory, vai, rosesc, ce-nseamna cuvintul ala latinesc de la urma??? Ori e doar pentru rima??? :P

Ironie si un umor teribil:)) Placut mult....am ras in seara asta cat sa-mi ajunga mult timp.

banuiesc ca bancul, epigrama asta enorma se adreseaza unei pesoane la o adresa precisa (persoanle de fata se exclud).
si chiar daca ma insel, jocul acesta e ca orice alt joc...infantil

Adriane, eu vorbeam de bișnițarul sănătos care m-a dus la Creta, acolo îmi exprimasem eu nesatisfacerea… măi, măi…

Iulia, ai grija cu risul, ca ingrasa. Si n-as vrea sa dai vina pe mine dupa aia pentru absenta din elegiile poetilor contemporani. :) Ma bucur ca ti-a placut textul.
Adrian, bancul, poanta, joaca, infantilismul asta, nu mi se adreseaza decit mie. Eu sint poetul ala vai-de-capul-lui... Sint prea elegant din structura ca sa pot birfi atit de urit alte persoane decit a mea. :)
Am priceput acu, Maria. :)

Și-au adus aportul?

Nina, imi cer iertare ca am scris un text atit de slab si care nu-si aduce aportul. :)

nici mie nu mi se pare un text cu valoare literara... desi are iz de auto-ironie. asta e

Ai citit poemul asta la Maratonul de Poezie si Jazz din 3 iulie de la Bucuresti. Dupa aceea ai impartit textele pe care le-ai citit in public. Eu eram acolo cu prietena mea. Ai venit cu acest poem direct la ea. Ma intreb daca te-ai gandit dinainte cui sa imparti poemele, daca ai analizat oamenii care mai ramasesera in sala la ora aceea. Imi place poemul, pentru cineva care vrea sa devina poet este enervanta ironia ei :) De asemenea mi se pare ca si tonul si stilul in care e scris poemul este bine ales. Un ton distant, rece.

Andrei, citesc dupa multa vreme comentariul tau, revin rar asupra textelor vechi. Nu m-am gindit dinainte cui sa impart poemele, eram mult prea stresat ca sa ma gindesc la ceva pragmatic: asa a fost sa fie. :) Sper ca textul nu a generat decit reactii exegetice din partea voastra. :)

Imi cer inapoi dreptul la fantezie...e inadmisibil ca in miezul visarii sa apara cate unu care sa iti prezinte crud si fata menajamente o alta fateta a POETULUI.

...te-ai scos totusi cu textul lejer si deosebit de hazliu, m-ai binedispus pentru toata ziua.

pe mine nu m-a durut de loc. veronica mea stie ca sunt un poet insurat cu sufletul, cu promisiunea protectiei.
ca poeta va spun cand devin.

remarc ce frumos curge poemul, trece si prin bucatarie, iscodeste si pareste tot. el vine in slujba adevarului cantarind avantaje si dezavantaje, adevarul alege ce vrea sa fie el.

Conform bîrfelor din epocă, nenea Iancu ar fi trimes un catren muzei:
Veronică, veronică
Io credeam c-o ai mai mică
Veronică bîrfitoare
Tu credeai c-o am mai mare!