mirage
fiecare ceașcă de cafea cu tine lasă o pată pe pieptul meu arată crizantemic aș vrea să oprim toată scurgerea de ficat din porii iubirii noastre face mizerie răbdarea mea nu e prințesă la
FVFloriana Vîntdevarăcorcodușe
Mă întreb adesea ce și-ar spune ochii mei dacă s-ar privi ascund atâtea unul de celălalt! Diminețile se tem să se ia de mână și să-mi scoată trupul afară. Lâncezesc sub genele încă lipite.
FVFloriana Vîntdevarădimineată cu traian
îmi privesc obrazul stâng sub lumina începutului (prea devreme să fiu trează prea târziu să mai încerc să adorm.) în pielea ciocolată, sub recele dimineții stau gânduri zgribulite
FVFloriana Vîntdevarăfiction in the space between
știi că fiecare pas ne amăgește, ne creează falsa impresie că înaintăm...dar de fiecare dată ajungi intr-o regresie...straniu colorată...neidentificabilă...care se sparge în mintea ta precum
FVFloriana Vîntdevarăntors pe dos
uneori pielea asta moare și dacă o desfac cu grijă de pe os aș putea să îmi sculptez în ea toate mamele vreau să îmi iasă pe sub pleoape mintea ca un boboc orhideic ce s-a lepădat de
FVFloriana VîntdevarăSoarele poartă rochie
Soarele poartă rochie Cresc luceferi pe retină de când îți speli rufele în sufletul meu. Nu mai știu cum arată o noapte albastră cu plimbări pe Calea Lactee până în Tineretului și țac-pac înapoi.
FVFloriana Vîntdevarăgoogle me...
cel mai înalt lucru pe care l-am făcut a fost să cobor... am ales o umbră a idealurilor și mi-am lipit-o în frunte ca pe un stigmat al dimineții iar umbra asta plină de cocoloașe mi s-a
FVFloriana Vîntdevarălocuită de mărgele
din pielea mea cresc muguri și crește o lume albastră mică unde toți oamenii sunt locuiți de mărgele primul meu nud acceptat este al palmelor și când o palmă se dezbracă fără
FVFloriana Vîntdevarănebun
mi se scurge ochiul pe farfuria albastră din care îți iese chipul de prince charming o zbughește pe sub pleoapa mea prin demisolul frunții și se agață de retină ca de o prietenie
FVFloriana Vîntdevarăpeste mine
vine o umbră peste viața fiecăruia când își iese din cochilie și se târăște sub prima lumină ... copiii ce vor crește din noi ar fi bine să moară între incubație și primul an căci ei vor
FVFloriana Vîntdevarătotul începe când se sfârșește nimicul
aici spun stop vieții mele și nu iau nimic din ea plec într-o viață a noastră cu multă cafea vreau să dau cu capul de peretele vostru și să-l păstrez pe frunte ca pe singura binecuvântare
FVFloriana Vîntdevarăcireașă sufletului
Este cea mai solitară poveste pe care o voi spune, izolată pe chipul unui perete cu brățări din floarea-soarelui. Și e povestea nimănui...când fiecare tace. Când eu desfac podul palmei. Pe
FVFloriana Vîntdevarăon and on
uite sub un strat de piele începe viața nu îmi doresc să simt unde se oprește... grăbiți ne alergăm unii pe alții și fugim de noi înșine ca într-un ghem smotocit cu capete înnodate dăm din
FVFloriana Vîntdevarăapple of my eye
[...lumea nu are capăt are lumea ei...] aprind un colț de hârtie să ardă ceva între noi. nu există nicio diferență între noi copii,noi adulți și noi cei ce vom fi. vrem toți
FVFloriana Vîntdevarăpretext...
ca forme tentaculare cu pretexte un pumn de scuze în fiecare palmă ne mai taie din teama de a nu spune nimic zilnic nu iubim la fel ne încăpățânăm doar să pășim egal între ieri și
FVFloriana Vîntdevară\"Ce bine că ești, ce mirare că sunt!\"
într-un vagon de tren cu pumni arcuiți de frig vârâți în buzunare am vorbit despre sărăcie și de ce iubim pe Nichita \"ca două culori ce nu s-au mai văzut.\" în gară pe-un colț de
FVFloriana Vîntdevarăsezon mov
tragem cortina (treaba aia înjumătățită din ideea de spațiu sau ca să potențeze un nu știu ce mister). e un pretext să ne dăm mâna iarăși într-un punct al nostru, nu al meu, nu al scenei, ci al unei
FVFloriana Vîntdevarădianna...
i walk alone... anormalul nu se deosebește decât conceptual de normal adică de ce le-am găsi atât de contrare?e o cireașă. să spun. lumea e proteiformă, noi îi atribuim calitatea de....sau...de
FVFloriana Vîntdevarăsympathy
ce chestie! s-a gândit un dumnezeu că nu am încăpea sub aceeași piele așa că ne-a împărțit în doi. și-a spus el că ne-am plictisi împreună încât ne chinuim să completăm zece degete
FVFloriana Vîntdevarăcopila și vampirul
nu pereți nu ușă nu suflare doar un chip de ceară albă lipit de patru oase cu șezuta pe tălpi iau pulsul tâmplelor cu falange nesincronizat în poziția asta cu vene dilatate sunt
FVFloriana Vîntdevarăsărut din hârtie
între un perete și altul stă plictisită o muchie pe care se frâng colțuri. îmi imaginam tavanul îmbrățișând podeaua. hm...cum i-ar sta pământului cu cerul în brațe? mai am o gură de cola și două
FVFloriana Vîntdevarătoujours pour jamais...
poc poc ding ding așteaptă tu să deschid ușa și să-ți arate spatele mozaic m-am pricopsit și eu din tine cu o carie exces zaharat. pffff dar stai să-mi scot pielea cu care am lustruit azi o
FVFloriana Vîntdevarăcer cu pantofi...
tălpi de marmură tocită izbesc în plafon contact inefabil de trezvie și habar nu am mă sperie cred c-o rup la fugă să mă agăț de poalele mamei ca atunci când nenea cu mustăți negre îmi amintea de
FVFloriana VîntdevarăBusy...
singur status într-o listă dezbrăcată de sensul adevărurilor generale. busy cu ochi lipiți de enter palmă rezemată de obrazul cu forme de așteptări. să sune gândul în fereastra diformă black
FVFloriana Vîntdevară