Florentina-Loredana Dalian

Poarta era înaltă, din fier. Câteva secunde oprisem la intersecția în T pentru a mă asigura stânga-dreapta înainte de viraj. Îmi căzuseră ochii pe poartă. Decupajele din ea lăsau să se întrezărească

Toamna îmi umblă printre cuvinte unduindu-se ca o cadână e firg uneori mi se face soare un soare cu raze mov închis împletesc cuvinte stângace unul pe față unul pe dos mă-mpiedic în

Să fii aici să ne topim singurătățile într-o singură umbră să-ți spun o mie de banalități și cât îmi plac caii din rasa „Vladimir” o mie și una de povești din care doar una să fie cea

De dincolo de munți cum dincolo de lume îmi scrie Poetul: “poate treci pe aici într-o zi. în această lume. în această viață, femeie! te aștept ascuns într-o castană nu-ți fie frică, ți-am oprit

http://www.noapteabibliotecilor.ro/noaptea-bibliotecilor-tara/biblioteca-judeteana-stefan-banulescu-dinslobozia/ „Și cum scoboară noaptea, altdată așteptată, Îmi pare veche luna - și steaua ce

și era bine și era liniște tocmai coborâse noaptea peste orașul în care doar aparent nu se întâmplă nimic cineva spunea pesemne lucruri interesante alții ascultau cu atenție deodată-n minte au

„ nu e bine să te îndrăgostești în timp ce ninge și ninge. și gigi dobre vine și bate la ușă și ninge. deschid hai mă teo să bem ceva am ceva vid în mine hai să astupăm această

La ora nu-știu-cât și ceva mi-a bătut în vise cineva de fapt, Maitreyi Devi poposise la mine în vis descalță-te și intră!, i-am zis ce cauți tu în visul meu? te crezi cumva Dumnezeu? Am venit –

Mi se păruse interesant să merg cu pescarii, cu barca, pe Dunăre, să ridice plasele. Asta până în momentul când le-au ridicat. Soarele ardea, parcă n-ar fi fost septembrie. Noroc cu

O vară obosită și amintirea celor ce-ar fi putut să fie. cândva, demult. defazaje, ratări, contratimp zboruri la joasă înălțime obsedantul „și dacă…” cui îi pasă? câte veri obosite să mai

Nu trageți în prozatori! Astăzi, n-am scrisul la mine. Și totuși voi scrie. Pentru că sunt obișnuită să-mi fac temele și pentru că întâlnirea de sâmbătă, 02 iulie, a fost una prea frumoasă pentru

Stea căzătoare - în urma ei cerul la fel de înalt

Cu sufletul la geam ca o colibă de lut gătită de oaspeți - de nicăieri sunetul pașilor de-odinioară...

Întotdeauna visul de Duminică e altfel în visul de Duminică par atât de aproape întoarsă din departele exilului meu ca o fiică rătăcitoare în cuptorul bine încins al visului de Duminică se

„SCRISORI NETRIMISE” Un miniroman scris limpede, alert, cu o încărcătură psihologică semnificativă. Dacă vreți să înțelegeți femeia, un anumit tip de femeie (complexată, interogativă, de o

Florentina Loredana Dalian, despre netrăitele fericiri de Romeo Aurelian Ilie Florentina Loredana Dalian ne propune spre lectură o nouă carte: „Scrisori netrimise” (Fundația Culturală

Sunt puține amintiri care m-au urmărit din perioada liceului. Printre ele se află și Fotografia. O priveam cum stătea așezată cuminte pe peretele dinspre răsărit, sub icoană, în camera colegei mele

Să mă ierți pe mine în numele întregii omeniri Marie-Magdalenă cea Sfântă și „întocmai cu Apostolii” care va să zică ce ți-a lipsit încât să nu fii socotită în rând cu ei ci doar asemenea

Fost-am plecată, departe-am plecat, Departe de inima mea; Când m-am întors, pe înserat, La ușă, era Cineva, Stătea la ușă și bătea. Ce vrei și Cine ești? – L-am întrebat – Dă-Te deoparte

„Tutte le strade portano a Roma.” Sanchi! S-o credeți voi, îngâmfați de romani! Oricum, noi nu recunoaștem că „de la Râm ne tragem” (și nu e nevoie să mă credeți pe mine. Citiți-l pe Dan Elias în

Ploaie de vară – bărcuța din caietul de matematică

te țineam captiv într-o poveste în care nu aparțineai doar eu credeam în ea (când vine vorba de iluzii sunt mai mult ca perfectă) azi când mi-a strălucit ceva pe retină am înțeles că nici măcar