De nicăieri

Nu stiam de aceste poezii, mereu mi-am închipuit-o pe Florinel cochetând cu proza, am stat prea mult în afara jocului, probabil de aceea - și uite ce frumos ai prins în doar câteva versuri imagini cu sunete. O surpriză deosebită mi-ai făcut.

Măcar de statul acesta în afara jocului ți-ar fi folosit la ceva!
Totuși, n-ai pierdut nimic, pe aici se scrie mai bine, mai rău. Și nu ești departe de adevăr: proza e marea mea „iubire” în materie literară. Dar cum proză nu poți scrie tot timpul, că doar proza n-o poți scrie ca și cum ai respira, mă mai împrăștii și prin alte genuri.
Mă bucur că surpriza ți-o fost pe plac.