Lansare „Scrisori netrimise”, Slobozia

Dacă te hotărăști, totuși, să le trimiți, aștept și eu una :)

Si eu vin cu felicitările, mă bucur mult că te-ai decis, intr-un final, să publici aceste minunate scrisori! Eu nu îndrăznesc să te întreb dacă le trimiți sau nu, pentru că mi-e teamă că o vei face tot prin intermediul dragei noastre prietene, pre numele ei Carmen Atropa Mătrăguna, și, nu de alta, dar voi intra în posesia cărții taman odată cu precedenta. :))) Mă rog, eu cred că i-a plăcut atât de mult cartea ta încât a vrut să aibă două exemplare!

Te așteptăm la Iași, noi facem cele mai reușite lansări! ;)

sa primesti si alte cele necesare acestei intamplari
salutari domnului presedinte

... și au mai și trimis :)

Petru, desigur, desigur că vei primi, atunci când mă voi hotărî:)
Anda, decizia de publicare a venit un pic cam brusc, presată de alte cele de care depindea publicarea cărții. Așadar, Mătrăguna tot mai citește la cărțile mele în dublu exemplar. Eh, om găsi noi un porumbel călător de care să legăm cartea până la Iași :) Cât despre lansări, chiar m-aș bucura să facem una la voi, că doar am destui prieteni pe acolo pe care mi-aș dori să îi văd/ revăd.
Florian, mulțumesc și îi voi transmite salutările tale domnului președinte. Adică sper! Că mi-a zis: „Loredana dragă, eu vin negreșit, numai să-mi aduci aminte!” Acum întrebarea este mie cine o să-mi amintească :)

Vă mulțumesc, dragi prieteni, și îmi pare rău că distanțele dintre orașele noastre sunt atât de mari, altfel mi-ar fi plăcut să fiți prezenți.

Visul oricărui scriitor - cartea tipărită. Pentru mine, deși sânt cel mai apropiat din pdv geografic, chiar prezența acolo rămâne un vis, o operație am zice banală de apendicie a fiului meu mă va ține prizonier în Urziceni. Așadar, din nou voi fi absent de pe încă o treptă spre Elizeu. Sper ca la măcar lansarea unui volum al meu să fiu prezent.
Succes, Loredana și să fii citită pre cât ești de iubită!

mai sunt încă "scrisori netrimise", eu zic, Lory, să nu mai întârzii, că oamenii așteaptă și nu e bine să-i ții așa, într-o curiozitate deplină, așa că, trimite-le, pe toate căile posibile! :)

mult succes!

Dragă Florian Abel, eu sunt convinsă că noi nu ne vom vedea nici la Urziceni (unde doar ce am fost sâmbătă la concursul „Dor fără sațiu”), nici la Slobozia, ci probabil pe undeva prin Paris, dacă nu cumva chiar Tokyo:) Cât despre prezența la lasarea propirului tău volum, tocmai vorbeam sâmătă cu dl. profesor și scriitor Titi Damian care cita pe cineva: „Niciodată nu vom fi prezenți când se va vorbi de noi”. Mulțumesc!

Dragă Norică, am știut dintotdeauna că fizica spune numai minciuni! Va să zică mie mi-a fost mereu clar că distanța Slobozia-Constanța e mai scurtă decât Constanța-Slobozia :) Dar mulțumesc mult tuturor CUCilor, al căror mesager și preș(edinte) cu onoare te afli. Și pentru vorbele tale și pentru steluță. Mi-ar fi plăcut să fiți și voi. Dar poate vor mai fi ocazii.

Ottily, pe tine, ca și pe Norică, te iert, pentru că ați fost prezenți la lansarea din Constanța (Norică ar fi fost culmea să lipsească de la propria lansare!). Mulțumesc mult!

Tuturor, gânduri bune!

Ca toți sărmanii cititori,
Mi-exprim, pe-această cale, visul:
Trimite bietele scrisori
Și lasă-acasă manuscrisul!

P.S. Felicitări, Loredana ,pentru carte, pune-mi si mie una deoparte pentru proxima întâlnire.

Mă bucur, dragi prieteni, că-mi sunteți alături! Cum spuneam și astăzi, la lansare, pentru mine, cartea nu e importantă decât în măsura în care ea reușește să adune în jurul ei/ al meu oameni. Am avut lângă mine la Slobozia oameni minunați, vă am alături pe voi aici, în virtual. Prezența voastră îmi dă curaj și putere de a continua să scriu.

Sorin, a fost, într-adevăr, un eveniment deosebit. Meritul de a fi cuplat lansarea cu recitalul de flaut și pian aparține doamnei Doina Roșca, directoarea Centrului Cultural. Eu am acceptat cu bucurie propunerea sa. Îți mulțumesc mult pentru vorbele calde și pentru invitația de a veni cu cartea la Călărași. Voi veni negreșit! Abia aștept să fiu cu voi!

Florin, iubitorule de artă, îți mulțumesc pentru înstelare și tonul glumeț.

„Și cel mai rău, mărturisesc, îmi pare
Că am ratat un recital la flaut.”

Mie mi-e jale, nu mi-e bine
Că te-am ratat tocmai pe tine :)

(Când făceam trageri în poligonul din Ghencea, desigur)

Laurențiu, sigur că ai și tu o carte. Mai rămâne ca proxima întâlnire să se petreacă în veacul acesta:)

Nu-i nimic, cei care au ratat această lansare, vor avea ocazia curând să vină la Galați. Dl. Antoniu mi-a propus să facem și acolo una.

Gânduri bune!

Mulțumesc! În aceste „Scrisori” se află și o parte dintre cei care mi-au încurajat scrisul, într-un fel sau altul. Printre ei, te aflii și tu.

A fost, într-adevăr, o lansare frumoasă, nu știu dacă în accepțiunea generală, dar cel puțin pe gustul meu.

Am pus un video-clip cu fotografii de la lansare aici:

http://florentinadalian.blogspot.com/2011/11/scrisori-netrimise-lansare-slobozia-8.html

felicitări, pentru carte, pentru reușita lansare (video-clipul mărturisește), pentru cele viitoare,
succes din plin de-acum și scrisorilor ne-trimise, spre alte și alte zări
(și la Iași? - dacă lansarea trebuie musai acompaniată, știu sigur că la Galeriile Anticariat ale domnului Mitică Grumăzescu, există cel puțin un pian)

...cu felicitarile. Iata ca scrisorile netrimise au acum oricat de multi destinatari. La cat mai multi cititori!

Vă mulțumesc!

Daniel, am mai pus un videoclip.

http://florentinadalian.blogspot.com/2011/11/aceeasi-lansare-cu-alta-palarie.html

Cât despre lansarea cu pian, s-ar putea să am chef ca, la Iași, să am una cu... chitară. Așa că acordează-ți chitara și începi de pe acum repetițiile.

Elena, este important ca cititorii să fie mulți, dar mai important e să le transmit ceva prin scrisul meu. Eu mă bucur că vă am pe voi cititori și pe alții asemenea.