Toamna, o cadână

Toamna îmi umblă printre cuvinte unduindu-se ca o cadână e firg uneori mi se face soare un soare cu raze mov închis împletesc cuvinte stângace unul pe față unul pe dos mă-mpiedic în andrelele astea îndărătnice ale inspirației și nu știu cum se face că oricât aș vrea tot nu-mi reușește ce am de zis toamna îmi umblă printre cuvinte fără să-i pese la ce i-ar păsa?