EKErika Eugenia Keller
@erika-eugenia-keller
dragan keller eugenia erica -craiovaDRAGAN KELLER EUGENIA ERICA
„,,Ține-ți fața spre soare și nu vei vedea o umbră- H. Keller”
Mă numesc Drăgan-Keller Eugenia-Erica, sunt asistent social principal și formator, activă în domeniul social din anul 2003. Mă definesc ca un asistent social cu gândire tehnică și suflet de artist. Am început să scriu din copilărie, fiind premiată la concursuri de compuneri, iar mai târziu la Concursurile Naționale de Poezie…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Observ că forma de sonet nu este respectată riguros: ritmul și măsura versurilor sunt inegale, ceea ce afectează cursivitatea. Rima este inconsecventă și uneori forțată semantic pentru a se potrivi. Sintaxa este artificială în mai multe versuri, cu inversiuni greu de justificat poetic. Imaginile simbolice sunt aglomerate și neordonate (biblic, romantic, livresc), fără un fir unificator. Se folosesc clișee poetice (Luceafărul, Evă–Adam, Steaua, Crăciunul) fără reinterpretare. Unele metafore sunt neclare sau improprii semantic iar titlul nu este susținut tematic de conținutul poemului. În acest poem lipsește o voce lirică bine conturată. Poemul dv. mizează pe solemnitate, dar nu construiește tensiune emoțională reală.
Vă doresc inspirație și sărbători fericite alături de cei dragi!
Vă doresc inspirație și sărbători fericite alături de cei dragi!
Pe textul:
„Rostire cu cerneală" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextTu ai fluență în text, vocabular bogat, curaj reflexiv și capacitatea de a construi un discurs interior coerent pe termen lung, ceea ce nu e deloc puțin, însă în text ai și exces de explicație: spui prea mult, în loc să lasi lucrurile să se înțeleagă; observ o tendință spre auto-dramatizare și absolutizări, uneori confuzie între profunzime și acumulare de idei și neglijențe de limbă (diacritice, cratime), care țin mai mult de disciplină.
Te rog frumos să corectezi textul pentru a-l putea aproba (Mi a = Mi-a,
s a = s-a, asta noapte = astă-noapte, si = și (în tot textul), atat = atât
cat = cât, pana = până, inconstient = inconștient, ratiune = rațiune, constiinta = conștiința etc).
Te rog frumos să corectezi textul pentru a-l putea aproba (Mi a = Mi-a,
s a = s-a, asta noapte = astă-noapte, si = și (în tot textul), atat = atât
cat = cât, pana = până, inconstient = inconștient, ratiune = rațiune, constiinta = conștiința etc).
Pe textul:
„nu sunt om" de teodorescu stefan
0 suflu
ContextPoem scris într-un registru liric confesiv–ironic, cu accente postmoderne și ludice, în care referința culturală (Marilyn Monroe, America, Irlanda, jazzul) este folosită mai degrabă ca pretext pentru o voce ușor provocatoare.
Concret, un bun poem ce ne arată despre neputința de a iubi și de a fi iubit într-o lume saturată de imagini și mituri...
Felicitări!
Concret, un bun poem ce ne arată despre neputința de a iubi și de a fi iubit într-o lume saturată de imagini și mituri...
Felicitări!
Pe textul:
„monroe" de enea gela
0 suflu
ContextPoem scris într-un registru liric meditativ–simbolic, foarte minimalist, apropiat de incantație, eu așa îl văd. Poezie ce creează o atmosferă calmă, de legănare, prin imagini simbolice precum drumul, fântâna și copacul vieții. E un text foarte aerisit, care mizează pe sugestie si stare.
Pe textul:
„răscruce" de Monica Mihaela Pop
0 suflu
ContextImi place acest poem ce este scris într-un registru liric confesiv-psihologic, cu o voce lucidă, o voce poetică ce este atentă la mecanismele fricii, ale vinovăției și ale apropierii dintre oameni.Poem cu multe substraturi psihologice. Observ cum versurile sunt dozate cu grijă, aproape strategic.Felicitări!
Pe textul:
„Tăcerea care învață să muște" de Cezar C. Viziniuck
0 suflu
ContextImi place acest poem din registru liric confesiv–meditativ,trupul ca „chirie neplătită”, șorțul de noapte comparat cu o factură întârziată, totul intr-o coexistență fără conflict, totul într-o formă de împăcare poetică.
Pe textul:
„asfințit" de Lidia Muraru
0 suflu
ContextObserv un poem bun care se înscrie cel mai clar în registrul poetic filosofic-cosmic, cu accente existentialiste. Poemul dumneavoastră emană o forță stranie și coerentă în felul ei, transformând haosul originar într-o poveste aproape omenească. Imi place finalul unde nașterea conștiinței e spusă cu ironie cosmică, dar în același timp și cu o delicatețe care face textul dv, bun. Las o steluta! Începând de astăzi aveți nivelul 100; ne-am bucura să vă implicați mai activ în comentarii și în interacțiunile cu ceilalți poeți.
Pe textul:
„Geneza înaintea Genezei" de Cezar C. Viziniuck
0 suflu
ContextRezonez. Abia astept finalizarea târgului craiovean. Observ că poemul tău este într-un registru confesiv și melancolic, în care sfârșitul de an nu mai aduce bucurie, ci o oboseală profundă, pe care sincer îti scriu că o simt si eu. Lumina stradală devine inutilă, orașul e dominat de sirene, exces de lumini, exces de braduți tăiati, iar timpul pare un mecanism străin și apăsător. Da, acesta e adevărul - că relațiile sunt fragile, reduse la telefoane fără putere de alinare, iar teama de boală planează peste tot. Finalul, cu „durerea” mascată, concentrează ideea că suferința contemporană se ascunde sub forme aparent normale (avem tendința fantastică de a ne face vulnerabili și de a ne aduce în prim plan nevoi induse nu reale). Poemul surprinde, pe scurt, o stare de dezvrăjire și vulnerabilitate.
Pe textul:
„spre sfârșit" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextEu văd un poem bun ce e într-un registru urban, dur și ironic, cu imagini brute și neașezate care surprind o viață trăită pe muchie, între deziluzie, sarcasm și o mare, mare foame de sens. Rezonez. Stelută rosie!
Pe textul:
„Viața cu firimituri de telecomandă" de Alexandru Manta
0 suflu
ContextTextul il vâd scris într-un registru confesiv și epistolar, oscilând între vulnerabilitate, emoție brută și reflecție asupra relațiilor și a nevoii de afecțiune (a treia nevoie din piramida lui Maslow). Consider că este greu ca bărbat scriitor să intri în mintea și sufletul unei femei pentru a putea da viață personajului feminin.
Pe textul:
„Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele" de Paul Pietraru
0 suflu
ContextPoem-Memorie ce este într-un registru elegiac și meditativ, cu un ton interiorizat care împletește reflecția teologică, durerea (scrisă în mod discret) și acceptarea trecerii...
Felicitări!
Felicitări!
Pe textul:
„totul curge, până ne vom întoarce Acasă" de George Pașa
0 suflu
ContextUn poem scris într-un registru liric luminos și metaforic, în care risipirea devine un gest de dăruire și de reinventare interioară. Felicitări!
Pe textul:
„risipitoarea" de Monica Mihaela Pop
0 suflu
ContextUn poem excelent în registrul grotesc-ironic, cu o imagerie vie și o voce poetică puternică. Felicitari!
Pe textul:
„Bunăciunea" de Valeriu D.G. Barbu
0 suflu
Context...viata bate filmul'' parca asa se spune. Si poemele sunt inspirate din viata noastra de zi cu zi. Te rog să mai treci pe pagina mea de suflet
Pe textul:
„femeia-stâlp" de Erika Eugenia Keller
0 suflu
ContextPoemul tau deschide un spațiu al fragilității asumate: zăpada capătă „gust”, semn că vulnerabilul devine experiență intimă. Versul „niciodată nu suntem în siguranță” funcționează ca centru de greutate, respingând orice iluzie de protecție. Durerea „care respiră adânc” și „plămânii de hârtie” transformă existența într-un organism precar, sensibil, atat de vulenrabil, iar imaginea sângelui-cerneală sugerează cum identitatea noastră se imprimă inevitabil în ceilalți. Un poem scurt, dar intens, în care fragilitatea devine formă de adevăr. Si fotografia atât de bine contureaza poemul...
Pe textul:
„Până când degetele mele vor muri " de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextWaw, peste 50 de cadouri deja, abia aștept să le ascult! Mulțumesc tuturor pentru implicare! La mulți ani și să ne bucurăm de sărbători!
Pe textul:
„Făceți-vă ghetuțele, numărătoarea inversă a început" de Bogdan Geana
0 suflu
ContextM-am intrebat: de ce ma ploua sub liniste? Nu intelegeam. Eu iubesc linistea, linistea ma protejeaza.
Apoi mi-am dat seama că liniștea, în poezie și în viață, nu e niciodată doar absență de zgomot, e un spațiu în care ies la suprafață lucruri pe care le-am ținut sub piele, emoțiile curg pe dinăuntru, nu pe dinafară, de aceea umbrela nu folosește la nimic; Un loc unde nu te mai lupți cu dorul, ci îl lași să fie ce este, iar asta picură, în tine/mine, ca o ploaie mică și sinceră; Liniștea scoate la iveală fisurile, iar ploaia e felul lor de a vorbi. Poate că nu mă plouă „în ciuda” liniștii, ci datorită ei. E ploaia pe care o auzi doar când în sfârșit ai tăcut. Imaginea timpului-pisică e fină și memorabilă: trecerea nu mai zgârie, ci alunecă, domestică, aproape tandră. Iar acel „geam invizibil” dintre om și lume e exact granița pe care poezia o evidentiaza: fragilă, subțire, descoperită abia când o atingi cu fruntea, ca pe o limită a propriului adevăr.
Un text care nu ridică vocea, dar rămâne mult timp în interior, ca un reflex de lumină.
Apoi mi-am dat seama că liniștea, în poezie și în viață, nu e niciodată doar absență de zgomot, e un spațiu în care ies la suprafață lucruri pe care le-am ținut sub piele, emoțiile curg pe dinăuntru, nu pe dinafară, de aceea umbrela nu folosește la nimic; Un loc unde nu te mai lupți cu dorul, ci îl lași să fie ce este, iar asta picură, în tine/mine, ca o ploaie mică și sinceră; Liniștea scoate la iveală fisurile, iar ploaia e felul lor de a vorbi. Poate că nu mă plouă „în ciuda” liniștii, ci datorită ei. E ploaia pe care o auzi doar când în sfârșit ai tăcut. Imaginea timpului-pisică e fină și memorabilă: trecerea nu mai zgârie, ci alunecă, domestică, aproape tandră. Iar acel „geam invizibil” dintre om și lume e exact granița pe care poezia o evidentiaza: fragilă, subțire, descoperită abia când o atingi cu fruntea, ca pe o limită a propriului adevăr.
Un text care nu ridică vocea, dar rămâne mult timp în interior, ca un reflex de lumină.
Pe textul:
„locul unde nu se mai aude dorul" de Nuta Craciun
0 suflu
ContextFelicitări, Radio Agonia! Prima Zi Națională să ne găsească împreună, pe noi, iubitorii de muzică bună și de poezie, în atmosfera specială pe care doar noi toți, împreună, la Radio Agonia știm să o creem.
La mulți ani, România! La mulți ani, Radio Agonia!
La mulți ani, România! La mulți ani, Radio Agonia!
Pe textul:
„La mulți ani, România!" de Bogdan Geana
0 suflu
ContextSuntem aici pentru că poezia ne ține aproape, de noi și unii de alții. Un gest mic, o lectură atentă, un semn lăsat pe pagina cuiva poate însemna mai mult decât credem.
Să ne citim cu inimă bună și să rămânem prezenți în comunitatea asta care ne crește pe toți, fiecare în ritmul lui.
Să ne fie versurile punți, nu vitrine.
Spor la scris și la împărtășit!
Pe textul:
„Dragi autori," de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextIntrospectie. Intimitate. Nostalgie. Rezonanta. Sansă.
Vibrația celuilalt devine un fel de energie care transformă și ridică, iar finalul vorbește despre fuziune și continuitate. Un text tandru, cu un romantism luminos și bine dozat.
Vibrația celuilalt devine un fel de energie care transformă și ridică, iar finalul vorbește despre fuziune și continuitate. Un text tandru, cu un romantism luminos și bine dozat.
Pe textul:
„Vibrație" de Lidia Muraru
0 suflu
Context