Poezie
Bunăciunea
2 min lectură·
Mediu
foșnește ceva la ușă, afară
o fi vreo lighioană de prin vecini
că în casa mea este doar nevasta uneori și
câteun paiang în depresie
să văd ce-o fi
sau lasă
ascult la radio o imitație de...
cine mai ascultă în ziua de azi radioul?
mi-e dor să deschid televizorul și să am
puricii ăia alb-gri
să văd ce-o fi
sau lasă
dar, ia totuși să deschid
ce mama naibii, sunt bărbat
și deodată... ea
o bunăciune cum nu vezi nici prin filme
surâde fin, dă să intre
ete! neinvitată!
un crac înalt trece pragul
un sân precum numai prunc am văzut
și buza-i de sus acoladă
celălalt crac la fel de înalt urmează întâiului
domnișoară, o întreb
cu ce ocazie pe la noi
sunteți de la fisc, de la administrația blocului?
șoptește ceva neînțeles și
mă dezbracă
de haine și de carne
brațele-i subțiri dar vânjoase
mi se plimbă pe oase
pe venele din ce în ce mai alburii
vocea-mi scăpase pe ușa rămasă între-deschisă
urla de undeva de pe afară
o bucurie nouă
să mai crezi în prostiile bătrânilor
că ar veni una cu o coasă nu știu cum
toată numai în negru și urâtă – da’ de unde!
uite ce bunăciune și ce, vai mamă, tupeu
noroc că
nu-i nevastă-mea acasă!
ceva mai târziu m-a găsit sticlind pe jos
lung cât ușa lângă ușă
i se păru că dădeam să o deschid când
de fapt o închisesem, gândeam eu, după ultima suflare
vocea mea încă umblă pe afară, înăuntru niște tămâie
ia forma fostului trup
bunăciunea aia turbat de frumoasă
mă lasă și nu mă mai lasă
06738
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valeriu D.G. Barbu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 270
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 48
- Actualizat
Cum sa citezi
Valeriu D.G. Barbu. “Bunăciunea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-d-g-barbu/poezie/14197215/bunaciuneaComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Un poem excelent în registrul grotesc-ironic, cu o imagerie vie și o voce poetică puternică. Felicitari!
0
încă o dată mulțumiri Erika pentru grijă, încep să mă tem din pricina asta, e un semn că trebuie să fiu mai serios, de obicei iau poezia ca pe un joc
0
Dacă aṣ transpune poezia ta pe ecranul “televizorului”, ar lua forma unei micro-comedii împânzită cu fragmente umoristice, savurate de cei care intră în contact cu ea.
0
Textul propune o scenă bine ritmată, cu o trecere reușită de la banal la fantastic. Tonul este firesc, iar umorul amar funcționează ca un contrast față de apariția misterioasă a „bunăciunii”. Imaginea morții reinterpretată ca o femeie seducătoare aduce un plus de originalitate. Finalul păstrează o tensiune bună, lăsând impresia unei limite confuze între trup, voce și absență. Mi-a plăcut
0
Textul e slab si construit pe un cliseu expirat (moartea ca femeie frumoasa), fara nicio reinterpretare relevanta. Umorul e si el grosier si obosit, iar cotidianul e mimat prin poante aruncate la intamplare. Imaginile erotice sunt primitive si nejustificate estetic, unele chiar profund neinspirate. Nu exista ritm, tensiune sau progresie poetica reala. Finalul incearca tardiv sa para grav, dar nu reuseste sa recupereze nimic. Daca as spune patetic si penibil as fi generos. Nici macar de atelier nu e textul.
0
Răzvan, Cezar, Claudiu, foarte de acord cu Dvs
(Claudiu, mulțam pentru ...generozitate!)
(Claudiu, mulțam pentru ...generozitate!)
0
