EPemilian valeriu pal
Verificat@emilian-valeriu-pal
scarborough fair
„I hear that youre building your little house deep in the desert/Youre living for nothing now I hope youre keeping some kind of record”
Tiuk, Oglinda literara, Tomis, Verso, Liternet, Feedback, România literară, Antologia Gesturi firești 2007 - proza Antologia Virtualia - 2007, 2008 Premiul național pentru debut Traian T. Coșovei 2014 Volume publicate: *debut: Fortral, editura Tracus Arte, 2015, nominalizat la premiul național Mihai Eminescu Opus Primum 2016 și premiul pentru debut al…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Un final excelent pentru un text bine stăpânit, așezat în autor ca airbag între frenezia devenirii și urletul pe care orice creștere îl moștenește. Fragil, dar rezistent ca o pânză de păianjen pe care o vezi în lumina soarelui.
Pe textul:
„simetrie imperfectă" de Tiberiu Hangan
0 suflu
ContextDe obicei, mă cam ia cu lehamite când citesc poezie despre poezie și poeți pentru că fie sunt prea goale, fie prea puțin asumate, fie prea declarative, ca niște decorații făcute din capace de bere. Dar aici nu e cazul, din punctul meu de vedere, pentru că dincolo de asumarea condiției pe care nimeni nu și-o asumă ori și-o asumă nejustificat, pentru mine aici e vorba de un tragism bine temperat, care vine dintr-o altfel de asumare, și anume a unei culpe comune.
Spuneam, cândva, despre lirica ta că e un fel de conscience round, un glonț adevărat în duzina de gloanțe oarbe care se împarte soldaților unui pluton de execuție, pentru a nu ști cine a ucis cu adevărat. Cam despre asta e vorba aici, pentru că cineva trebuie să moară gratis, pentru ca alții să-și împace conștiința.
Spuneam, cândva, despre lirica ta că e un fel de conscience round, un glonț adevărat în duzina de gloanțe oarbe care se împarte soldaților unui pluton de execuție, pentru a nu ști cine a ucis cu adevărat. Cam despre asta e vorba aici, pentru că cineva trebuie să moară gratis, pentru ca alții să-și împace conștiința.
Pe textul:
„Poetul moare gratis" de Adrian A. Agheorghesei
0 suflu
ContextConform regulamentului, textele trebuie postate cu diacritice.
Pe textul:
„Ora trezirii" de Corina Luca
0 suflu
ContextDa, fix imaginea aia cu oamenii care încearcă să-și pună capul pe umeri am avut-o și eu în fața ochilor. Mulțumesc frumos pentru semn, dar mai ales pentru percepție.
Pe textul:
„cigarillos 1" de emilian valeriu pal
0 suflu
Contexthttps://english.agonia.net/
Încercați să vă logați pe linkul de mai sus și să introduceți textul pe varianta in engleză.
Încercați să vă logați pe linkul de mai sus și să introduceți textul pe varianta in engleză.
Pe textul:
„Et si tu n'existais pas" de Miruna Gavriliu
0 suflu
ContextÎncercați să-l înscrieți pe varianta in engleză a siteului.
Pe textul:
„Et si tu n'existais pas" de Miruna Gavriliu
0 suflu
ContextChiar dacă sunt câteva locuri care mi se par comune ( ca de exemplu ultima strofă), întregul funcționează pentru mine natural, fără crispări și metaforizare inutilă. Un text frumos și docil, în sensul că nu e scăpat de sub control având în vedere tema care predispune la definiții infinite, și o voce credibilă care spune atât cât trebuie și cui trebuie.
Pe textul:
„Cimitirul vocilor" de Diana Elena
0 suflu
ContextN-ar strica să puneți câteva date la biografie. De acum puteți comenta fără aprobarea editorilor.
Pe textul:
„Tăcere spartă" de Alina Ilovan
0 suflu
ContextO arhitectură a textului fin conturată dinspre exterior spre interior, și o voce matură care știe cât să spună și când să spună, ca într-un joc Tetris în care autorul așază calm și precis ideile la locul lor, iar cititorul se miră de acuratețe.
Pe textul:
„Normalitate incertă" de Alexandru-Valentin Petrea
0 suflu
ContextUn text care atrage și respinge în același timp, cu imagini puternice care te trimit la granița morbidului, fără însă a stârni repulsie, și o construcție care imită perfect realul alterat, fără a mima autenticul.
Un ritm interior febril ce induce perfect starea care generează frisoanele, iar rima (intenționat) șchioapă îi conferă un exotism abraziv dar și i detașarea de a scrie din interiorul maladiei fără intenția de a evada, un fel de cântec de leagăn pentru inadaptați cântat în surdină de Sofia Isella.
Un ritm interior febril ce induce perfect starea care generează frisoanele, iar rima (intenționat) șchioapă îi conferă un exotism abraziv dar și i detașarea de a scrie din interiorul maladiei fără intenția de a evada, un fel de cântec de leagăn pentru inadaptați cântat în surdină de Sofia Isella.
Pe textul:
„Frisoane" de Miruna Gavaz
0 suflu
ContextCioburi, fisuri, real, fantastic, listă de cumpărături lipită pe frigider sau unghii descărnate să-ți aduci aminte când te-ai împiedicat de mobilă ca de ultimul om de pe planetă, ștergi și scrii din nou, toate astea cusute aproape halucinant la vedere.
Pe textul:
„Mercur rosu" de Ada Kethevan
0 suflu
ContextPentru mine un text manifest, de-acolo din rărunchii unui feminism autentic, ce strigă feminitate, fără burghezii progresiste cu pretenții culte și egalitarism de budoar.
Un poem de categorie grea care te lovește în bărbie ca George Foremam și face orice comentariu să pară inutil ca numărătoarea arbitrului la capul unui boxeur care și-a pierdut cunoștința.
Un poem de categorie grea care te lovește în bărbie ca George Foremam și face orice comentariu să pară inutil ca numărătoarea arbitrului la capul unui boxeur care și-a pierdut cunoștința.
Pe textul:
„a băut" de enea gela
0 suflu
ContextCe apreciez cel mai mult, dincolo de tragismul detașat și eliberat de patetism din acest puzzle organic, e ineditul metaforic și limbajul ca un mecanism de învățare a comunicării prin joc. Ca în copilărie, când ne făceam telefoane din cutii de conserve legate cu ață, de la un balcon la altul, așteptând cu înfrigurare să ajungă un sunet la noi. Parcă o și aud pe Margareta Nistor chinuindu-se să traducă domestic înjurăturile din engleză. Dar dincolo de volumul sonor al textului, pentru mine e evidentă reconstituirea asta pas cu pas, os cu os, hematie cu hematie, totul într-un contur clar, lucid, care îți dă voie să fii mai mult decât să exiști. Și chiar dacă tema a fost bătătorită de mulți, tu o faci nouă prin ineditul metaforic. Există mulți autori care își reciclează propriile metafore, fie involuntar, fie intenționat, le forțează ca pe niște fotografii fără discernământ și consimțământ, dar tu o faci un mod necesar de conviețuire cu propria existență.
Pe textul:
„Legenda ploilor de octombrie" de Adrian A. Agheorghesei
0 suflu
ContextGeneroasă ca întotdeauna. Mulțumesc pentru lectura constantă și pentru simțire.
Pe textul:
„când moartea își mănâncă dresorul și lumea crede că așa e scenariul " de emilian valeriu pal
0 suflu
ContextUn final, din punctul meu de vedere excelent, mai ales cu rima aceea involuntară.
Are ceva textul ăsta care te face să revii, nu pentru a descoperi sensuri noi, ci pentru o stare în loop, de care ai vrea și nu ai vrea să scapi. O tristețe tensionată fin, fără patetism și paroxism, ca un fel de piesă post grunge pe care o asculți pe repeat într-o zi ploioasă și îți dă o stare resemnată de bine.
Are ceva textul ăsta care te face să revii, nu pentru a descoperi sensuri noi, ci pentru o stare în loop, de care ai vrea și nu ai vrea să scapi. O tristețe tensionată fin, fără patetism și paroxism, ca un fel de piesă post grunge pe care o asculți pe repeat într-o zi ploioasă și îți dă o stare resemnată de bine.
Pe textul:
„Am uitat şi am murit" de stefan preda
0 suflu
ContextDin punctul meu de vedere un text prea scurt pentru a putea fi încadrat la proză. Poate la Personale ar fi mai ok, pentru că textul nu are un subiect, doar expune amintiri și senzații, fără a încerca să ajungă undeva sau să spună ceva cititorului.
Pe textul:
„Amintiri" de Vasiliu Andrei Teodor
0 suflu
ContextPersonal, cred că acum ai reușit o autentică senzație de deconectare de la artificial, în sensul poetic, non uman. Inițial am avut o reținere când am citit acel „amalgamează”, dar la o a doua lectură mi s-au părut fix ceea ce trebuie. Sunt câteva imagini care pentru mine sunt super faine, dar nu insist pe ele pentru că aș face nedreptate întregului text, fără de care nu ar avea impact de sine stătătoare.
Oricum, pentru mine e un text ca o ieșire din Matrix, suficient de echilibrat cât să facă umană fuziunea dintre real și ficțional, fără să cadă în capcana organicului sau virtualului.
Oricum, pentru mine e un text ca o ieșire din Matrix, suficient de echilibrat cât să facă umană fuziunea dintre real și ficțional, fără să cadă în capcana organicului sau virtualului.
Pe textul:
„disconnect" de Tiberiu Hangan
0 suflu
Contextcred că trebuie o uniformizare a timpurilor verbale, pentru că frazarea se poticnește pe alocuri. De exemplu: își aprinse o țigară dar mâna îi tremura. De ce nu își aprinsese ori și-a aprins?
La fel:: câinii lătrau.. începu unul...și implica. Eu greu să urmărești o frază in care se succed trei timpuri verbale diferite și să rămâi cu senzația de autentic.
Apoi, pe alocuri sunt câteva lucruri oarecum necredibile și stridente.
Spui că au început să latre câinii ca un cor, apoi ca o orchestră canină. În atmosfera generală a textului pentru mine orchestra canină e prea pretențios, din alt film.
Și tot în acest pasaj spui că se implica tot satul pentru ca apoi să spui că satul dormea strâns.
Cumva am impresia că sunt texte mai vechi pe care încerci acum să le citești prin ochii altuia.
La fel:: câinii lătrau.. începu unul...și implica. Eu greu să urmărești o frază in care se succed trei timpuri verbale diferite și să rămâi cu senzația de autentic.
Apoi, pe alocuri sunt câteva lucruri oarecum necredibile și stridente.
Spui că au început să latre câinii ca un cor, apoi ca o orchestră canină. În atmosfera generală a textului pentru mine orchestra canină e prea pretențios, din alt film.
Și tot în acest pasaj spui că se implica tot satul pentru ca apoi să spui că satul dormea strâns.
Cumva am impresia că sunt texte mai vechi pe care încerci acum să le citești prin ochii altuia.
Pe textul:
„Seri de vară: Clopotnița" de Sergiu Burlescu
0 suflu
ContextPersonal, cred că e un text cu potențial, însă inversiunile mai ales din partea a doua (ale lor scurtcircuite, cancerosul ecran, ale minții cele mai prăfuite sertare) îmi dau senzația de artificial, de nefiresc. E doar impresia mea, e posibil ca alt cititor să aibă altă impresie, sau chiar asta să fie intenția autorului de a sugera artificialul
Ps 1. De azi poți posta și comenta fără aprobarea editorilor.
Ps 2 De corectat: doar șerpi al căror venin.
Ps 1. De azi poți posta și comenta fără aprobarea editorilor.
Ps 2 De corectat: doar șerpi al căror venin.
Pe textul:
„disconnect" de Tiberiu Hangan
0 suflu
ContextPersonal, prima și a treia strofă îmi par cele mai închegate, cel puțin mie așa mi-a plăcut să citesc poemul.Nu spun că celelalte două părți nu contează, știu că pentru orice autor, fiecare cuvânt are un loc și un timp al său. Eu am rezonat suficient cu ceea ce am subliniat mai sus, suficient cât să ies din lectură și să spun că Beth Hart și furtunarii cu picioarele roz, deși nu au nimic în comun, se împletesc de minune aici.
Pe textul:
„Secvente 6" de Diana Manaila
0 suflu
Context