Ela Victoria Luca

Vin sa scot cuiele din polemica.
Mie imi place titlul \"despre alta femeie\" si parca il descopar dupa ce citesc poezia, fiindca dilema care se ridica dincolo de stratul superficial este \"Maria\" sau \"Magdalena\"? Fiindca si una, si cealalta exista si vor exista in fiecare femeie... si in alta femeie.
Tacutule, voi reveni. Sa vad si despre alta poezie.
Drag,
Ela

Marie, marie, ce imi faci tu mie, imi trimieti in plic speranta dupa ce ma umbresti mai adinc decit sunt!
M-ai descintat cu versurile:
\"El umbla pe marea învăluită cu valuri mari și groase\"
\"moartea își pierde fecioria într-o taină a imensității de dincolo\"
\"luciferii dansează pe ruinele ființei zidite de Dumnezeu
\"
\"ochiul îngrămădește viața atâtor nimicuri învăluite în mistere\"

Am sentimentul ca trebuie sa iti inchin o oda. A vietii.

Drag, Ela

Lucine, promit ca va las de-acum inainte sa imi spuneti Da-iela, caci nu esti primul si sigur imi place si mie cum suna, asa ca pe placuta de pe muzeul meu va putea fi scris si nesters de nici o apa acest nume. Pai de ghetari m-am ocupat intr-o poezie anterioara, si de turturi, asa ca acum, uite, s-au tooot topit, si imi trebuie fratilor un muzeu, nu orice cladire, nu?
Imi place cum te-ai jucat pe-aici pe la parter, ma bucura ca e o placere sa ma citetsi, fiindca evident eu scriu cu placere, chiar si prin ape tulburi.
Multam, Luciene.

Drag,
Daiela

Ma lasa inca ceva ore si iata cuvintele mele acum m-au rescris, m-au reintrupat si curind imi vor reda aripile spre a reveni. Acasa. Un cuvint ce este esenta sufletelor inradacinate.
Multumesc pentru cum imi astepti si cuvintele si necuvintele.

Drag, Ela

Azi eram departe de hore, eram în ecoul bătrânilor de demult, aceia ce ne-au fost din totdeauna în istoria timpilor, cei de la care ne-am adunat ființa, încet-încet. Când te aflii într-un loc construit cu mai bine de o mie de ani înaintea vieții atle, ai uneori sentimentul că cei ce au fost cânva fi-vor mereu în tine, iar tu fi-vei în cei ce-ți vor urma. Chiar și peste o mie de ani. Simbolic, cel puțin, cred că este nu departe de adevăr. Un anume adevăr, căci relativ ne este totul.
Mulțam pentru, da, co-amintire.

Ela

Nicholas: Ceea ce am facut, e doar in gind. As vrea ajung acolo unde dragostea este mai adevarata ca lumea. Indrazneata intrebare, un raspuns asemenea. Multumesc pentru citire.
Lucie-Firefly: Iubesc. Multumesc ca tu ai inteles. Mie cred ca tot ultima imi place. Nu indraznesc sa mai citesc iarasi :))Imi place cum ti-ai schimbat numele!

Drag voua,
Ela

Bogdane, multam pentru cum ai desprins de pe cararile indigo de valuri lebedele pale-corabii.

Albule, da, ai dreptate asupra \"intelegerii orientale\" si asupra \"prea ginditului\". Cam asa si sunt. Sa speram ca la urmatoarele ma voi apropia mai mult de intelegere fara prea mult vesmint de gind. Multam pentru cum mi-ai cuvintat.

Un pas-deux, indelebil, armonie intr-un destin, el-ea, un mesger al ingerilor si un faurar de ingeresti galeuri... balet de spirite cautindu-si pasii de suflet la poarta trupurilor deschizind lumi nebanuite...

\"mi-e greu să mai cred în povești dar cred,
mi-e greu să mai aștept dar aștept
mi-e greu să mai caut dar caut...\"

Mi-e dor, Marie, Inoni, de asemenea fumuseti nemaiintilnite. Voi le dati argintul in balet.

Cu drag voua,
Ela

\"o durere inexplicabilă între coastele închise ermetic în jurul inimii
care mușcă din smalțul jocurilor uitate ce nu mai miros de mult a vacanță
copilărită cu tălpile goale prin praful uliței și cu genunchii zdreliți de atâtea vise\"


Plecind de la titlu, am dorit sa spun \"negru, verde...\" am vazut apoi ca ai scris deja irisii...
Poemul cautarilor, desigur in durere, cuvintele striga asta pe nume, fara anestezie, ca si cum e indeajuns de multa viata pentru ca orice suferinat sa fie simtita pina la capat.
Poem dens, intens, traibil intr-un ritm incetinit pina la pulsul cincizeci al inimii cerind aer.
Metaforele nu fac decit sa hraneasca vital: \"maturitate cronică încleștată în puseuri acute\", \" jocurilor uitate ce nu mai miros de mult a vacanță\", \"surâsuri conjuncturale exersate îndelung în fața oglinzii\", \"un colț contorsionat de amintire\"...

Admir sfirsitul, te admir cum o iei de la capat.

Frumos poem, Mihai. Atit de frumso ca iti opreste pe alocuri respiratia.

Drag, Ela

Dalba, literele mele vii se ard in trairi dulci-amare, stii? Si fiindca uneori pina si algocalminul lasa la sfirsit gust dulce e bine sa las unele pagini albe o vreme sa nu mai dau dureri de cap colo-colo si nici stari de sus in jos si de jos in sus... definitiv-vremelenic-imperativ-neprielnic... Tu poate stii... si tu. :)

Dependenta de hirtie alba-neagra-colorata-creponata-cerata-parfumata-mototolita-asprita-asortata si asa mai departe, tot mai departe... este si ea o dependenta de ceeva anume trait cindva, timpuriu in viata, ca orice dependenta. Ne nastem complet dependenti de cineva la inceputul vietii. ce urmeaza mai departe... hm, fiecare sa se cunoasca pe el, cit poate. Multam... bilewt de tramvai?? Nu, chitanta de taxi... zilnic!

Nicholas, ma redesocpar si eu cu fiece zi, e inevitabil, si poate de aceea de azoi pe maine scrierile sunt altfel. intotdeauna jurnalul la mine este si ramine jurnal. Intim. Autentic. In rest, mintea zburda, sufletul se zbate, imaginatia e vie si tot asa. Si ieri eram autentica pe o scena, im, chiar si acolo mi-a iesit asta... Multam, ma bucur sa te regasesc acolo unde ma astept cel mai...putin? :)

Drag, Ela

CONCLUZIE

Și-o cugetare mai adâncă
Pe Agonie-am zămislit:
Poeții nu prea se mănâncă,
Fiindcă nu prea se înghit.



Oti tine voi dieta, draga,
Dar eu va chem pe la dulceata
Sa mai lasati un pic din greata
Ca sa va rontaiti... pe spaga.

Nu ma asemui cu Cineva ce Poezie esenta era, rogu-te. Eu mi-s asa, mai miiiiiiica si mult mai putin poezie, mult mai putin. Si poate, da, indeajuns de intensa traire in ceea ce vewrsurile scriu la marginea unui tablou, pe conturul unei fotografii a unor zile. In-doi-ala a dus asa amintirea asta intreita si apoi unul, cel care este inevitabil siesi ramas, se aseaza in coltul surisului.
Multam pentru trecerea prin stropul de melancolie :).

Drag, Ela

Danuca mea, cum să-ți mulțumesc eu ție pentru aiste creponate petale? Femeie... O voi face într-o zi, de vara. :))
Drag,
Ela

Domnule, imi pare rau ca nu puteti scrie altfel decit asa, v-as ruga sa va puneti pe citit si pe vizionat filme. Si chiar poezie.
Si v-as ruga sa nu mai vizitati pagina mea.
Multumesc.

Nu ma obisnuiesc, Bogdanule, te anunt eu cind dau pe-afara. :))
deocamdata, mi-a facut placere ploaia asta de versuri. Oricum, la ce bun umbrelele? Sa ne vedem curind.
Cu drag, Ela

Poezia copilei, poezia chipului acela mirat, a ochilor sclipind in fin zimbet, a umerilor strinsi in timida lasare pe ginduri. Poezia unui Copil si a unui tata, cel acre vegheaza ca ea sa isi pastreze chipul senin. E un tablou frumos, prea frumos pentru mine, pentru ca eu sa il pot picta numai in cuvinte.
Multam Alexandru pentru cit de profund l-ai privit.

Drag, Ela

Vladi, eu pot spune numai doua stele tie. Una care te vegheaza cind mestesugarul cuvintelor inventeaza sensurile, alta cind umbra cuvintelor iti lasa semnul-femeie. Anima mundi parca se inscrie pe inima ta in rotund si ma intreb de poti permite jocului meu sa se desfasoare, caci as lua din al tau poem numai citeva versuri si le-as asterne un pci altfel. Si as face imbinari si reimbinari de versuri si alte si alte poeme s-ar crea. Cum reusesti Poetule in sensuri sa joci fiintele simple?
Uite numai unul din jocurile mele:

în mine toate iubirile
se contemplă în oglinzi
sunt acel om ispitit
de semnul-femeie
nu sunt ca tine
un meștesugar de cuvinte
în mine cuvintele sunt vii
zboară precum ulii
sunt cusute la gură
să nu se rostească
învârtind pe degete
pedepsele cărnii


De-as fi putut as fi lasat o stea, insa uite numai una de mare.

E o incintare poemul tau astazi.
Ela

albule, cit imi place viata ca un patinaj artisitic... in doi, de unul singur... asa cum e ea... alunecarea... si mai ales pe muzica... cu gratie
drag, ela

Multam. Din ce vorbesc: experienta, cu fiece an trecut. Oameni, tot felul. Istorii, mereu diferite. Carti, din atitea personaje mai mult sau mai putin reale. Sculpturi, forme de marmura sau bronz ale iubirii. Povesti, nu doar pentru copii. Copii, foarte mici si foarte mari, iubind atit de nuantat. Mituri, inca traite, asupra iubirii. De ce nu si TV? :)) (Ti-as putea enumera filme \"fara sirop\"). Si as mai departe...
Multam pentru trecere,
Ela

Nu mai plânge Loredană
Cavalerii vin mai greu
Și când nici nu bagi de seamă
Vin și pleacă... mai mereu!