Poezie
Amintire îndoită
2 min lectură·
Mediu
s-ar putea să las acum soarele în urmă
peste gânduri eu nu mai pun așternut de-ndoială
de-atâta judecată mi-e rece uneori
și-atunci
las camerelor spațiile în triunghiuri
pragurilor loc pentru pășit înapoi
între mine și tine
duminica își chema prânzul altfel
nu am știut nicicând dacă doi înseamnă
înmulțirea numerelor pare
impare
sau pur și simplu
așa l-a lăsat Dumnezeu
s-ar putea să așez acum
treiul tău într-o altă sferă
ochii ei mari
să închidă în urmă soarele tău
măsurându-ți în iertări iubirile
precum albele iasomii
sau poate florile acelea
ce răsar o singură dată în viață
ea s-ar lăsa iubită
ca nopțile pierdute în viu
nu ți-ar clinti temerile
nu ți-ar aduce niciodată
marea mai aproape
de secundele nunților în ceruri
ea ar fi sfertul mereu cerut
înainte de înserat
și prânzul acela așteptat
ca o grână coaptă
s-ar putea să merg acum
într-unul din colțurile tale
acolo unde ți-ai amintit
că am lăsat un ceas
de câte ori îți spusesem
eu iubesc viața nu ora
tu îmi culegeai pietre de jad din iriși
niciodată safirul și nici măcar
o picătură de iubire
erai atât de închis în agate
încât negrul mat lăsa
urme de humă peste buzele arse
în anii-nșelați
eu îți aminteam cum
duminicile se joacă
de-a v-ați-ascunselea cu tine
și nici măcar ultima nu a venit
decât între două rotocoale de iluzii
în care îți conturai trecerile
peste gânduri eu nu mai pun așternut de-ndoială
de-atâta judecată mi-e rece uneori
și-atunci
las camerelor spațiile în triunghiuri
pragurilor loc pentru pășit înapoi
între mine și tine
duminica își chema prânzul altfel
nu am știut nicicând dacă doi înseamnă
înmulțirea numerelor pare
impare
sau pur și simplu
așa l-a lăsat Dumnezeu
s-ar putea să așez acum
treiul tău într-o altă sferă
ochii ei mari
să închidă în urmă soarele tău
măsurându-ți în iertări iubirile
precum albele iasomii
sau poate florile acelea
ce răsar o singură dată în viață
ea s-ar lăsa iubită
ca nopțile pierdute în viu
nu ți-ar clinti temerile
nu ți-ar aduce niciodată
marea mai aproape
de secundele nunților în ceruri
ea ar fi sfertul mereu cerut
înainte de înserat
și prânzul acela așteptat
ca o grână coaptă
s-ar putea să merg acum
într-unul din colțurile tale
acolo unde ți-ai amintit
că am lăsat un ceas
de câte ori îți spusesem
eu iubesc viața nu ora
tu îmi culegeai pietre de jad din iriși
niciodată safirul și nici măcar
o picătură de iubire
erai atât de închis în agate
încât negrul mat lăsa
urme de humă peste buzele arse
în anii-nșelați
eu îți aminteam cum
duminicile se joacă
de-a v-ați-ascunselea cu tine
și nici măcar ultima nu a venit
decât între două rotocoale de iluzii
în care îți conturai trecerile
0185.217
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 231
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 50
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “Amintire îndoită.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/126422/amintire-indoitaComentarii (18)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ICa spus așa de multe Maria, că m-a dezarmat. a cuprins și unele cuvinte pe care ți le-aș fi spus (neliniște, nostalgie, regret etc.). Las un semn că am trecut (cu drag) pe aici*.
drag,
drag,
0
BGs-ar putea sa-ti las acum in avans
ganduri viitoare indoite in patru parti
de atatea judecati in instanta
mi-e frica uneori sa nu devin
un procesoman cu sange rece
si atunci
las dosarele de izbeliste
in dreptunghiul lor din dulap
si pasesc inapoi la birou, la internet
intre o plangere penala si o somatie de plata
tot proces in instanta se cheama
si n-am atiut nicicand daca
codul penal cu codul civil
se bat cap in cap.
eu m-as lasa judecat
de o magistrata tanara si frumoasa
nu inainte de a face un test psihologic
trecand pe la un psihanalist
sa-mi dovedeasca motivele faptei
s-ar putea sa fac si arest acum
vreo 24 de ore
intr-unul din cabinetele tale
acolo unde prin hipnoza,
mi-ai amintit ce am fost intr-o viata
anterioara...
am fost un ruj peste buzele tale arse
in anii dinainte de 89,
cand ma jucam cu tine
de-a v-ati ascunselea
pe sub paturi, pe sub balcoane
pe sub doua iluzii
in care-ti conturai trecerile
prin mine.
ganduri viitoare indoite in patru parti
de atatea judecati in instanta
mi-e frica uneori sa nu devin
un procesoman cu sange rece
si atunci
las dosarele de izbeliste
in dreptunghiul lor din dulap
si pasesc inapoi la birou, la internet
intre o plangere penala si o somatie de plata
tot proces in instanta se cheama
si n-am atiut nicicand daca
codul penal cu codul civil
se bat cap in cap.
eu m-as lasa judecat
de o magistrata tanara si frumoasa
nu inainte de a face un test psihologic
trecand pe la un psihanalist
sa-mi dovedeasca motivele faptei
s-ar putea sa fac si arest acum
vreo 24 de ore
intr-unul din cabinetele tale
acolo unde prin hipnoza,
mi-ai amintit ce am fost intr-o viata
anterioara...
am fost un ruj peste buzele tale arse
in anii dinainte de 89,
cand ma jucam cu tine
de-a v-ati ascunselea
pe sub paturi, pe sub balcoane
pe sub doua iluzii
in care-ti conturai trecerile
prin mine.
0
ELMarie, sosita acasa, mi-e bine, uneori insa ajung serile la tine sau tu la ele, calci peste un porag si vezi ca dintr-un doi au fost unul si unul, apoi deodata sunt alti doi, si de fapt sunt trei. Iar eu privesc si amintirile indoite si florile toate. Iar ea este ea, eu sunt eu. Multam fain, la mine in suflet este o plenitudine rotunda, acum cind apele sunt limpezi. Te atsept cu drag, acolo unde cintul sufletului il asculti in adiere.
Iulian, multumesc pentru semn de \"carte\", e bine ca nu ai indoit pagina. :) Eu aici, intr-o aproape nostalgie, privind un tablou altfel colorat, acolo unde eu deja nu mai apartin de ceva vreme. Te atsept mai departe, cind scrierile se astern, fara indoiala. :)
Drag voua, Ela
Iulian, multumesc pentru semn de \"carte\", e bine ca nu ai indoit pagina. :) Eu aici, intr-o aproape nostalgie, privind un tablou altfel colorat, acolo unde eu deja nu mai apartin de ceva vreme. Te atsept mai departe, cind scrierile se astern, fara indoiala. :)
Drag voua, Ela
0
ELBodoganele, apai io Drept sa iti spun, nu imi amintesc sa fi facut vreodata hipnoza, ori paote am eu efect hipnotic de vrajesc oamenii fara sa stiu, asa incit li se pare ca deja m-au trait cindva. :)) Eh, vad ca iubesti cu foc mindra magistrata, tinara si frumoasa, ai grija sa nu te arzi, ca apoi nici o psihanalista ca mine nu scoate cenusa, iar Pasarel Phoenix parca nu esti. :))
ma amuza teribil contra ta de azi si... pe la mai multe!
Drag, Ela
ma amuza teribil contra ta de azi si... pe la mai multe!
Drag, Ela
0
MDFemeia cu ochii de jad are un suflet de safir ce a strâns în el culoarea mării, adâncurile frământate de căutări și frumusețea atât de puțin înțeleasă uneori....
Între două rotocoale de iluzii se conturează amintirea unei treceri închise între agate, dar deschisă frumos în gânduri de aduceri aminte!
Cu drag,
Magdalena
Între două rotocoale de iluzii se conturează amintirea unei treceri închise între agate, dar deschisă frumos în gânduri de aduceri aminte!
Cu drag,
Magdalena
0
ELElia, fiecare din noi avem citeva cuvinte lasate pe un colt de hirtie, de suflet, de pagina, de carte... Stii bine, fiecare din noi. De aceea cuvintele ramin lasate in suspensie, ca un pod, ca o urma, ca o amintire indoita.
Revii atunci cind cuvintele tale, desigur drepte, ramin rotunde.
Magdalena, uneori avem cutii de pietre pretioase, alteori se strecoara asa, cite un ciobulet de sticla si il confundam cu un diamant pentru citeva clipe. Si aore cine nu a trait asta macar o data in viata? Amintiri in felul lor asa de aparte incit uiti ca sunt amitiri cind se redeschid. Multam pentru finete.
Drag voua, Ela
Revii atunci cind cuvintele tale, desigur drepte, ramin rotunde.
Magdalena, uneori avem cutii de pietre pretioase, alteori se strecoara asa, cite un ciobulet de sticla si il confundam cu un diamant pentru citeva clipe. Si aore cine nu a trait asta macar o data in viata? Amintiri in felul lor asa de aparte incit uiti ca sunt amitiri cind se redeschid. Multam pentru finete.
Drag voua, Ela
0
MDÎți cer voie să citesc și așa titlul tău. Îmi pare că nu te-am mai văzut așa tristă ca aici, poate din pricina dusului care n-o să mai vină iară. Aceste rânduri m-au răscolit prin puterea lor de sugestie. Și doiul care a fost unu și acum e trei, și agatele întunecate și recele și marea neadusă mai aproape și safirul... Cu picur de suflet la colțul ochiului,
0
ELDraga Miruna, \"printre soapte\" eu am adus amintirile aproape si ele purtau pietre pretioase, unele, altele numai umbre, si mai pretioase. Nu, Miruna, nu e asa. Am scrieri in care chiar eram trista dar nu aratam. Aici e doar o amintiri in-doi-ta in-trei, din care eu, una, cea ramasa privind, se bucura de atitea sclipiri in juru-i si indeosbi in ea insasi.
Multam pentru picur de suflet.
Drag, Ela
Multam pentru picur de suflet.
Drag, Ela
0
IAdaca as fi citit textul fara sa cunosc autorul (autoarea), as fi jurat ca s-a intors Stanescu din mormant, ca sa ne mai destainuie din sensurile nestiute ale cuvintelor...
constructii care mustesc de culoare si originalitate, sentimente de nepatruns pentru ochiul neformat, etc. etc. etc... si un strop de melancolie metamorfozata in amintiri fara leac... frumos.
Alexandru.
constructii care mustesc de culoare si originalitate, sentimente de nepatruns pentru ochiul neformat, etc. etc. etc... si un strop de melancolie metamorfozata in amintiri fara leac... frumos.
Alexandru.
0
ELNu ma asemui cu Cineva ce Poezie esenta era, rogu-te. Eu mi-s asa, mai miiiiiiica si mult mai putin poezie, mult mai putin. Si poate, da, indeajuns de intensa traire in ceea ce vewrsurile scriu la marginea unui tablou, pe conturul unei fotografii a unor zile. In-doi-ala a dus asa amintirea asta intreita si apoi unul, cel care este inevitabil siesi ramas, se aseaza in coltul surisului.
Multam pentru trecerea prin stropul de melancolie :).
Drag, Ela
Multam pentru trecerea prin stropul de melancolie :).
Drag, Ela
0
IAsa stii ca n-am spus nimicutza cu \"rautate\" si daca ai avut impresia asta, te rog sa ma ierti... ma ierti? PLEEEEEEASE!!!
P.S.: si bine zici, \"Cineva ce Poezia esenta era...\" frumos...
Alexandru.
P.S.: si bine zici, \"Cineva ce Poezia esenta era...\" frumos...
Alexandru.
0
ELAm ris un pic, fiindca e chiar amuzant, eu m-am bucurat sa te gasesc la comentariu si cu asemnea cuivnte aurite, ti-am multumit in felul meu mai shagalnic, poate eram cam cu mintea in carti de corectat si paream mai seaca :0. Insa eu suparata nu, nu. Fireste ca am ris cind am vazut titlul commului \"contra-raspuns\", ca ma gindeam ca imi faci o contra precum bodoganelul :)).
Da, Cineva ce ne picura si acum, Cumva, Esenta.
Drag, Ela
Da, Cineva ce ne picura si acum, Cumva, Esenta.
Drag, Ela
0
AMEste ceva deosebit în poemul tău, strofa despre doi, apoi strofa despre trei. De ce n-ai lăsat să se termine acolo poemul?
Pe undeva, pentru că nu există coincidență, există regăsire. Și tu știi.
Pe undeva, pentru că nu există coincidență, există regăsire. Și tu știi.
0
ELPoemul ar fi fost simplu si frumos, finalizat acolo si poate cindva il voi imparti in doua sau in trei. Insa aici trebuia sa fie asa, in aceasta forma, mai putin desavirsita, mai putin estetica. Mi-am asumat aceasta imperfectiune pentru ca ceea ce urma a fi spus a fost regasit.
Ma alina trecerea ta si undeva acolo spre nordul tarii cuvintele se aud altfel, nu? :)
Drag, Ela
Ma alina trecerea ta si undeva acolo spre nordul tarii cuvintele se aud altfel, nu? :)
Drag, Ela
0
ASIntoarsa de demult sau intoarsa din drum in amintiri de irisi si pietre de apus gata sa sara din ochi. Frumos te gasesc in strofe lungi, parca curgand in ape albastre si parca ocolind pietrele mii in chip de hopuri. Intr-un cuib stai clocind idei si aduceri-aminte, in adieri taioase, ori in linii crbe si forme line. Vad si miros in fiecare dintre cuvinte cat spirit le e destulsi apoi cat spirit le este prea mult. :)
Drag de tine,
Drag de tine,
0
ELAcolo in cuibarul meu se clocesc mereu ciiiind amintiri de platina, ciiind amintiri de piatra, ciiiind amintiri famtoma, cind inzecite, cind intreite, cind unite, cind in-doi-te (stiu ca nu se desparte asa in silabe, dar asa te face despartirea, de demult intimplata, sa scrii anapoda, zau! :)) ).
Prea mult spirit?? Eu?? Nu, draga mea, poate prea multa traire ce ar mai trebui un pic spiritualizata :)))
Ma bucura ca azi esti atit de in spiritul meu, indeajuns incit sa iti simt de aici culorile. Ceva liliachiu, intotdeauna.
Drag, Ela
Prea mult spirit?? Eu?? Nu, draga mea, poate prea multa traire ce ar mai trebui un pic spiritualizata :)))
Ma bucura ca azi esti atit de in spiritul meu, indeajuns incit sa iti simt de aici culorile. Ceva liliachiu, intotdeauna.
Drag, Ela
0
Sunt și flori care răsar doar o dată în viață dar frumusețea lor nu poate fi admirată devât o zi și apoi… ce vrei să dăruiești acum e doar promisiunea unor timpuri pe care le dorești, dar ești sigură că nu mai pot reveni, se pare că prânzul acela mult așteptat e doar un pretext, că nu în el stă toată esența, mă opresc, plăcută aducere aminte, neliniște, regret, și nostalgia a ceea ce a fost sau putea să fie...