Ela Victoria Luca

Dalba, o tema cu care nu poti sa te joci :). Decit daca lasi toate cele din tine pentru citeva piese. Dincolo de masti, roluri, farduri, jocuri... esentele noastre vii. Atit.
Multam cu drag pentru fiecare tesatura din cortina ta.

Ela

Stii, esti un manunchi de metafore traibile. Stii, uneori ele au atitea sensuri si nuante, incit, la o prima lectura tinzi sa iei doar \'acele\' si tristetea.
Daca as fi auzit un molid glasuind, sigur ar fi rostit cu cuvintele tale. Dar nu orice molid. Fiecare molid cred, ca si fiecare om, glasuieste altfel simtirile.
Eu aud, dincolo de vocea aceasta insingurata o anume demnitate. un fel de \'eu asta sunt, am rostul meu si eu\'.

Voi reveni curind cu un alt gind,
Ela

se facea ca aveam oasele albe
si sentimentele imi pulsau vesperal
dupa o noapte fierbinte
aproape insomniaca de atita
rostogolire cu o leoaica
ea ma privea afazic
eu o innebuneam adolescentin
ma inturnau bratele
de ma contorsionau pina la instelare
muschii cei incircelati
de la picioare
si urlam de striveam
consoanele noptii
cuvintele carnivore ma sfisiau
in dintii lor aproape cariati
de atita rontait la oasele mele
pina cind le-am restrictionat
nordul silabelor rupte
ca sa mai respir si eu
printre mirari si extazuri
inca nebanuite si netraite


Bodoganel, desi tu i-ai lasat scoarta cuvintelor in pace, eu nu m-am putut stapini sa nu iti iau la contrat sentimentele acestea din care prea mult nu am inteles fiindca m-am chinuit sa scap de leoaica aia. Ce zodie ti-ai ales, mai frate, zau! Hm, e tinara macar? :)))

Drag, Ela

Intrând în noapte acum, luna tresare, soarele targe cu ochiul la marea ta de suflet din emisfera cealaltă, florile se miră cum de nopțile respiră atâta Iulia deodată și mai ales cum de nu se paote albăstri toată suflarea pământului cu așa o fată.
Mă bucură că ți-ai putut primi darul acum. Aici tu vei primi toate cuvintele din cuvinte.

Drag ție, Ela

Fatã dragã, nu te teme,
Nu sunt pușcã nici Eol
Pentr-o vorbã din poeme
Nu te trag în staniol!

(Anda)

Nu ma tem si nu blestem
Eu mi-s astfel mai Azur
Si de studii ma indemn
Multa viata sa procur!

(tot ce este scris aoclo este real, se poate verifica fara probleme :)) am facut si eu un calcul din 35, aproape 25 i-am cam studiat. de-acu ii tariesc intens :)))) )

Si pt mai sus:

Albule, asa, deodata
te-necași cu ciocolata?
ia mai bine o cafea
sa nu-ti fie noaptea grea. :))

(Madim)

Cioco-alba cioco-roz
Se-negreste iarasi viata
De nu ne mai place piata
Cu un vrajitor din oz!

Of of... Urla Raraul dupa epigrame si noi le aglomeram aici:))))

Drag, Ela

Rozamina, binie, am inteles sper sa se poata insera melodia. Iar eu promit sa traduc versurile aici. Multumesc pentru tot.

Salomeea, intr-atita m-ai invaluit in frumoase cuvinte incit imi vine sa dezvalui ca am si tot atitea defecte: rid prea mult, gindesc uneori dincolo de limite, uit sa cumpar paine, scriu anapoda de multe ori, cred prea mult in unii oameni si abia cred in altii... Uf. Mai sunt. :))) Dar tac. Tic-tac. Sau Tactic. Multumesc, te astept sa revii acolo unde iti va placea mult textul sau nu iti va placea ca e plin de defecte. Am destule. :)

Daniel, ma bucur sa te regasesc, e ca si cum ai trece acel tunel Anglia-Franta si, da, as usual, you are right. Insa eu sunt a demi-mot cu suflet oarecum si frantuzesc. Cine ma stie, stie. :) te mai astept si poate ne vedem si in vreo tabara, cenaclu, lansare, evenimente. Aici, acolo.

Andu, bun revenit. Credeam ca esti aproape invizibil. Da, verbele, acum imi dau seama, bata-ma vina, cam inunda versurile (ce de miscare e in mine, ce activa devin :)) ), tin seam de perceptia ta intotdeauna, chiar daca tac. Ticcaind acum verbele in alt timp, te rog sa te mai scrii.

Multumesc mult tuturor,
Ela

Este o stare, dana, in care lasi toate scrierile deoparte si te uiti numai in trairea ta cu o anue intelepciune. pentru a putea lasa semnul de carte al sufletului acolo unde isi are rostul. Multumesc, e bine de este frumos. Si la tine e aoclo o apa limpede in poeme. O voi atinge.

Drag, Ela

Autoportret nepictat, in oglinda cuvintelor tale tu te vezi cu riduri-intrebari, ochi spart in ecouri... Ce frumos iti dai seama ca mintea te incadreaza. Iar sufeltul tau neoglindit nu are, nu are oare decit tipat alb?

sa nu tii in tine metafore fine, Syril, lasa-le dincoace de rama!

Drag,
Ela

Mihai, in firul intimplarilor rautatile se tin lant. La adresa mea, nu le-am bagat in seama. La adresa celorlalti, am reactionat. Atunci cind mi s-a cerut. Si in stil simplu. Asta e. Viata are aceleasi culori si aici, ca peste tot.
Merci,
Ela

Miruna, când simți în tine nu scâncetul și plânsul copiilor, ci pe cel al Femeii, când simți în tine rugăciunea, nu a bătrânilor și nici a disperării, ci a Femeii, atunci toate vocalele lumii găsite și negăsit îți sunt unica incantație, unica muzică.
Mă vei auzi curând, știu bine.
Mulțam pentru cuuuuvââââââânt.

Drag, Ela

Am ris un pic, fiindca e chiar amuzant, eu m-am bucurat sa te gasesc la comentariu si cu asemnea cuivnte aurite, ti-am multumit in felul meu mai shagalnic, poate eram cam cu mintea in carti de corectat si paream mai seaca :0. Insa eu suparata nu, nu. Fireste ca am ris cind am vazut titlul commului \"contra-raspuns\", ca ma gindeam ca imi faci o contra precum bodoganelul :)).
Da, Cineva ce ne picura si acum, Cumva, Esenta.

Drag, Ela

iUbind suntem poate mai presus de omenesc. Poate. caci nu oricine are in viata lui puterea de a se lasa astfel iubind.
Multumesc, si tie, si ei.

Drag, Ela

Imi pare un poem scris intre doua lumi, o aproape imposibila impartire interioara, atunci cind \"de-o viață sau două parcă nu mai e la fel ca ieri\".
Poetul se inscrie intr-o forma abia construibila, caci se lasa inspre versuri ca intr-o \"nemarginire\", acolo unde finalul pare ca incepe o alta poema.
Indeosebi remarc versul: \"în florile de tei poteci de ploi ce nu s-au întâmplat încă\" prin tragismul ce il contine aoclo unde primavara nu se poate intimpla decit poate in viitor.

Si fiindca intr-o profunzime greu rostibila in cuvinte regasesc ceva ce mi-am inchipuit a fi in poet, las in loc de sfirsitul comentariului propriile sale versuri:

\"de-abisuri am învățat să ne fie sete
ca de o picătură de rouă pe mare
ne-am înfruptat hulpavi
dintr-un colț uscat de mâine\"

Felicitari pentru astfel de sete de Poezie.
Drag, Ela

Ceva nou cu fiece inviere a cuvintelor, ceva inedit cu fiece traire aparte a inlantuirii lor de sensuri, asta imi poti aduce tu, la umbra povestilor tale si astfel lumina creatiei se facu rod. Multumesc pentru cum ai trait finalul poemului.

Drag, Ela

Multam de trecerea ta, Albule. Sigur ca ne izvorasc asemenea ginduri atunci cind suntem atrasi de asmenea cautari... rost, mare, iubire, perechi...
Sa te revad cu bine.
Drag, D(anaida)

Cit imi place dansul acesta, Ioane, tu faci ca si moartea sa para un joc, nu doar viata! Ce diviziune eleganta, ritmata, rimata, ce mi-a placut, iata:
\"alături de tine sunt tot mai viu
nu-mi doresc alte alianțe
daca mori tu pentru cine mai scriu
aceste poetice condoleanțe\"
(daca as fi citit acum 7 ani poezia ta, as fi murit de durere... acum iti zimbesc lin si iti cint)
Drag, Ela

voi ramine sensibila, fiindca poezia se simte si se reflecteaza prin gind si cuvint... nu imi cere sa uit poemul acesta, nu pot promite asta. iar eu imi tin mereu promisele fapte. Astept mai departe si mai bune, si mai... fireste ca revin.
Drag,
Ela

\"negăsite\"

Vers cu vers se imbraca in gindurile tale, se descifreaza de poarca m-ai fi simtit, parca spiritul meu te-ar fi invaluit, parca ochii mei ti-ar fi destanuit adinucrile si gindul inaltul catedralelor. Multumesc pentru acest itinerar prin a mea poezie de azi... voi reveni cu drag si in bratele tale, stiu ca ma astepti...
Cu drag, Ela

E ca si cum scarile spre cer ar pierde sensurile, e ca si cum ai avea, iubind, un caleidoscop de chipuri si infatisari ale iubitei, trupul ei refelctindu-se la infinit precum nuantele apusurilor, care, de prea frumoasa ei intrupare, si-ar pierde culorile.
Frumos pastel dedicat iubitei, frumoasa aplecare a versurilor spre imagini luminate de traire.

Mi-a placut indeosebi:
\"în locul unde umbrele au buza roșie
soarele rătăcește cărări articulate de timp\"

Cu drag, Ela