Iubind

multe mai fac tinereii astia ai tai iubindu-se in poemul tau... in urma lecturarii atente a acestui text bag seama ca s-au petrecut multe prin parisul ala primitor, in ultima vreme. frumos, mi-a placut scrierea ta. e limpede si sincera, are un design de vitrina...
ne citim

Ela am sa incep comentariul meu pornind de la ultima ta strofa care mi se pare memorabila. Tu spui: \"iubindu-ne
deschidem intaia oara ochii\" MUlt adevar este aici. Doar iubind vezi dincolo de eul tau, vezi inima celuilalt care bate la unison cu a ta, in acelasi acorduri de iubire.
Apoi, iubind si tanjind se descopera parfumul de stele, de fapt starea aia de beatitudine in care iti surade universul de bucurie ca iubesti. \"Iubindu-ne rostogolim pietre dure\" o alta forta imuabila a dragostei. \"Daca ati avea credinta cat un graunte de mustar i-ati zice muntelui acestuia arunca-te in mare si el s-ar conforma\" spune pilda biblica. Extrapoland, se poate afirma, referitor la versul citat mai sus \" daca iubesti orice piatra dura ( greutatile vietii, necazurile etc) se poate rostogoli. Adica, piatra cu pricina iese din inertie si se rostogoleste. Unde? \"Spre paduri desferecate de horele ielelor\" Or ielelor daca le dai binete in timpul jocului lor, dar de la distanta, cu formula \"bun dans sa aveti ielelor\" acestea il vor gratula pe cutezatorul intelept care a stiut formula magica, cu fericiri nepamantene. Dar ielele pot fi si rele, si daca se conturba dansul lor ele pot deveni malefice. In versul tau, iubirea e cea care face diferenta atuitudinii ielelor. Sunt niste iele blande, iubitoare, bune.
Apoi, \"iubindu-ne
sfintim rozalii
in pasi de ingeri
mireasa a lumii tale desvrajite
ca-ntr-o vie adormire
in vise pierind vitregi demoni\" Iubirea pomenita aici depaseste teluricul si ajunge pana la cosmos. Caci numai iubind se sfintesc rozalii in pasi de ingeri. Numai iubind, se ajunge la starea divina in care \"eu\" devine automat si indestructibil \"noi\".
Un poem plin de mesaje, optimist si bun de dat ca exemplu pentru cei, cum bine spui tu, \" n-au stiut iubi vreodata\"
Cu drag,
Bogdan

Nicholas, prin cuvintele tale ma faci sa rid, o data pentru ca abia de doua zile incep sa vad cu adevarat Parisul ridicind ochii din carti si biblioteci, si abia aucm vad citi indragostiti sunt pe strazi si in cafenele, iar in al doilea rind zimbesc pentru ca, intr-adevar, e limpede si sincera, desi nu prea o expun in vitrina :) Multam fain pentru privirea patrunzatoare, ce bate tocmai pina-n vriful Turnului Eiffel. :)

Bogdan
Ma citesti aproape ca pe o carte de demult, ca atunci cind, pe foitele aproape transparente, sunt brodate litere fine, aproape sterse si este nevoie sa le privesti in filigran pentru a le desprinde sensurile latente, abia vizibile. Iubirea sincera, autentica, este cea care rostogoleste roci, aprinde stele, sfinteste rozalii... E atit de rara o asemenea iubire incit atunci cind o atingi poti spune ca viata ti-a fost binecuvintata.
Multumesc mult pentru cit de fin ai desprins firele poemului meu simplu.

Drag voua, Ela

Iubind, intri într-un vârtej amețitor cu parfum de stele și dans de iele căpătând puterea de a desfereca păduri și de rostogoli pietre dure!
Este dovadă de generozitate ca în toată această efervescență fericită să te gândești la ceilalți și să presari lin turcoaze care prin culoarea lor albastru-verzuie lasă o speranță celor singuri,\"ce n-au stiut iubi vreodata\"....
Cu drag,
Magdalena

Poezia asta as vrea sa o declar \"comentariu\" (standard) pentru toate acele texte nerusinate, dure, ostentative, stridente, ... precum o domnisoara de consumatie; texte care ti se agata de suflet murdarindu-l si pe care le mai zaresti din cand in cand pe site. Iubindu-ne chiar tanjim, rostogolim pietre, sfintim rozalii si deschidem suflete. Multumesc Daniele Luca [Ela] pentru gura asta de aer proaspat.

Praf de stele si dans ametitor de iele, turcoaze stralucind pentru cei ce nu au stiut, nu au putut sau poate s-au amagit iubind sa poata pasi agale si ei pe carari inalte de iubire.
Multumesc, draga mea, sufletul tau simte aceasta stralucire.

Mult drag,
Ela

Nan, te du printre poemele si scrierile mele in urma, vei gasi proaspete cuvinte, uneori iubind, alteori nu, uneori zimbete alteori lacrimi, uneori simplitate, alteori intelepciune. Simple pagini de viata.
Multumesc pentru ca te-ai putut bucura de simplele mele cuvinte.

Drag, Ela

iubind, suntem univers.. iubind, avem puterea de a merge mai departe, de a aduna ceruri si de a face minuni.. noi.. bijuterii, ingeri, solomonari si solomonarese..
cei singuri sunt cei ce nu simt, se inchid in sine si nu gusta viata cu gandul ca aceasta e un dar.
din partea mea si a Laurei, cu drag.

iUbind suntem poate mai presus de omenesc. Poate. caci nu oricine are in viata lui puterea de a se lasa astfel iubind.
Multumesc, si tie, si ei.

Drag, Ela