Dragomir Rodica

Vino, e loc în mine cât pentru un dans al fericirii, o horă a unirii sau chiar un joc al împlinirii. Iar dacă tu chiar ești soarele, spune-mi de ce: zăpada crestelor mele, atât de apropiate ție,

Acum învăț: controlul nu este în mîinile mele iar asta nu ar putea fi altceva decât ELIBERARE. Las lucrurile să se întâmple. Oală sub presiune acum, vălmășag de gânduri și soare dincolo de

Calc peste toate câte-au fost. Adun memorii fără rost, le-ntind, le rup, le cos, le-apuc de capete frumos și le miros. Le-aș pune cap la cap cu grijă, le-aș da aromă de pastișă, le-aș face

Nu am inspirație. Doar plictis. Culeg memorii cu dichis Și le-nvelesc cu chip de culpă. Nu-ți vine-a crede? Mă ascultă: Sunt mică, moale, sățioasă, Aș pune cărțile pe masă Și-aș trage chiulul

Transparentă, rea de gură. Adevărul? O minciună! Trag în poze doar fantome Să mă scuture de forme. Dau cu mine de pământ. Asta rimă, pe cuvânt! Ãsta ritm, asta poveste despre chinul

Eu sunt cea care a luat aripi cu-mprumut și-a învățat să scuture copacii de verde, de praf, de vise; Cea care a ascultat pescărușii cu degetele și-a înteles atunci de ce urguie a valuri seci

http://www.youtube.com/watch?v=VBhGC5jpuXo Cândva știa să zâmbească fără a-și toci coatele-n spătar și căușul palmelor în bărbie. Aduna grimase,mustăceli,rânjete neinspirate și le pocnea între

am impresia că am mai văzut oameni triști si altă data altundeva oriunde pretutindeni dar ca aici, în mine, ba. ascunși colo, in spatele povârnisului nisipos al ideilor mărunte sau cocoțați pe

vai mie căci nu te mai găsesc niciunde iar tu te ceri înapoi. de unde sa ți te restitui? cautăÎnAltăParteLaMineNuMaiEștiȘiCâtTe-amCăutatȘiEuIubiteNeiubit vai mie nu te-am mai găsit.

Și când era atât de cald precum e frig acum tot nu dormeam. La marginea patului alunecam printre foițele aproape transparente ale poveștilor cu tâlc, găleți cu apă, surcele, gheață, iar ai

Cocoșul scârțâia pe casa de vis-a-vis. ,, Tre\' să fie vreme năpăstioasă azi\" - m-am gândit- Și mă durea atât de tare capul! Pesemne că de la tine mi se trage Copilă cu\'n copil far\' de

Dacă tot visez înaltul, Cu pene scriu, În nori stropesc penița. Cu-albastrul-cer pe spumă de val Schițez o bulă de apă și săpun Suflată prin pielea plasticului pix. Miroase a scoică

Uitarea vine odată cu mașina gunoierilor, noaptea. Sau,bine,fie pe\'nserat, Când ziua\'și plânge soarele cu stele, Când eu îmi dau jos ciorapii, Îi fac uitați pe gresia din baie, Mă privesc

Obișnuiam să mă citesc ușor, Să văd prin azi-ul tău mâinele nostru, Aveam un plan, Un vis, Sete uscată, Umedă, Și beam în taină Din ceea ce-mi povesteam La o șuetă cu cealaltă eu Că va

A nins cu flori peste mine Petale rogvaiv în dans nocturn Regina nopții\' și sufla psihotropele secreții Prin nările pistilului Prea orgasmizat de copulația fanteziilor noastre Pentru a se mai