Poezie

A priori

1 min lectură·13 martie 2013

Mediu

Mă gândesc acum așa:

că m-ar prinde, și-ncă bine,

o textură nouă, mai gumoasă, lipicioasă,

ca un turbo călcat în picioare pe bordură,

cu crustă maro,

pe care îl dezlipești să-i cauți albeața din mijloc

și mai are gust,

și dulceață,

și-ți trosnesc între dinți firicele de nisip când îl mesteci.

le plimbi pe cerul gurii să-ți slobozească Amrita din bolta palatină.

Apoi mă gândesc așa:

că mi-ar prii și-o bobotează de jos în sus,

ca o măturare energetică a pranei,

și-o mână de busuioc uscat muiat într-un pahar cu apă de ploaie plină de mormoloci

și-o gura de amintiri lesne de lepădat care să-mi zică:

" acesta va fi mirosul tău de acum! " .

Vezi?

Curată, primenită,

Fără margini, mărginită,

Cu privirea șterg pe jos

lacrimile de prisos.

Spune-mi simplu, în culori,

Cum găsești că poți să zbori

Îndărăt,

Spre a priori?

001.294

Dragomir Rodica. “A priori.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dragomir-rodica/poezie/14025943/a-priori

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.