Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Obisnuiai sa ma ningi

2 min lectură·
Mediu
A nins cu flori peste mine
Petale rogvaiv în dans nocturn
Regina nopții\' și sufla psihotropele secreții
Prin nările pistilului
Prea orgasmizat de copulația fanteziilor noastre
Pentru a se mai ridica odat\'
In dansul ielelor lor.
A nins cu verde peste mine,
Cu galben și maro,
Semințele băleau firele de par
Cu uleiul extravirgin
Ultravirgin,
Niciodată virgin iară.
Ulei de primă mână
Singura mână
Ce mi-a atins copiii nenăscuți
Cu atâta misopedie patriarhală.
A nins cu picături uscate
Bulbuci colorați de arahnide puturoase.
Pe cărarea dintre casele tale mamaie
Am \' lunecat pe linia vieții
Am căzut mamaie cu capul de papucii tăi de plastic
Am închis ochii
I-am deschis în mine
Și te-am văzut mamaie
Iar
Pe prispă.
Ședeai mamaie cum făceai odat\'
Cu șorțul plin de pete
Cu picioarele crăpate mamaie
Și încrustate de țărână.
Miroseai a gogoși
Și mă lăsai sa-ți împletesc părul
Coama,
Visul,
Soarta.
Mă sărutai mamaie
Și-mi spuneai
,, Rado\" .
A nins cu bărbi aspre peste mine
Cu guri fertile,
Idei clocite in capete pletoase,
Gânduri necurate,
Glosolalii tâmpite.
Și degete aspre râmau printre coastele mele.
Te găseau pe tine acolo
Se speriau și flămânde
Mă smulgeau dintre cearsafurile îmbâcsite
Și mă suflau potrivnic
În carcasa compartimentului
Dis\' de dimineață.
A nins cu sălcii apoase.
Îmi prindeam mâțișori în păr.
Porumbeii\' mi ciuguleau timiditatea din palmă
Și-mi găinățau dorințe spuzite de dor
Peste umeri.
Ridicam uimită din ei
Căci nu știam atunci
De ce ninsoarea
Se anunța stearpă
Peste mine
Fără tine
Acum.
012.410
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
250
Citire
2 min
Versuri
63
Actualizat

Cum sa citezi

Dragomir Rodica. “Obisnuiai sa ma ningi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dragomir-rodica/poezie/1821775/obisnuiai-sa-ma-ningi

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Mie mi-au placut poeziile tale in special aceasta. Am simtit emotia din cuvintele tale-declaratii, in interiorul pulsatiilor cotidianului. Personajul tau, eul tau, se infatiseaza cu istoria si zestrea sa de sensibilitate si destin. Este un discurs simplu si penetrant, in zone ale memoriei si imaginatiei, care transcede timpul si introduce destinul persoanei ca parte a destinului colectivitatii, care isi pierde traditiile si invata doar existenta superficiala si pragmatica. Scrisul tau imi aminteste de Reinaldo Arenas. Din pacate eu sunt mic, un simplu muritor, cuvintele mele nu au greutate, dar eu zic ca ai talent. Cu respect, adi lup
0