Dacian Constantin

Nuțicuțica, e al meu îngerul pe role, nu te las la nici un cochetat, eeeee, ai vrea tu, dar uite, pentru că l-ai văzut și priceput îl trimit la domiciliul tău să-ți livreze o mostră de zbor. Ne întâlnim acolo, pe colț, pe un alto strato... :)
Mulțumesc de trecere! :)O zi bună să ai !

prietenesc,
Livia

Adina, mai ales pentru că te grăbeai când ai scris îți mulțumesc pentru semn. Ai și exagerat pe ici, pe colo, știi tu unde, dar mă bucur că ai văzut poema așa cum aș fi vrut. Iar eu te citesc pe ascuns și uneori nu știu ce să îți scriu. Zău :)

Mulțumesc.

prietenesc,
Livia

ba era de râs, \"Co\", știi bine că m-am înfuriat, adicătelea dacă e muzică în mine, de ce să nu o las să-și facă auzite partiturile, am eu preteții de mare artistă?! singurele mele pretenții sunt trecute la motto, acolo, sus pe pagină, dar nu pe tine te trimit să le vezi.
Și e normal să-ți placă ție Mi și mie Do, nu crezi?! că și muzica asta nu marșează pe ieșiri din tiparele firești, Do e masculin, așa îl știu, pe Mi, desigur, ia-o tu și fă-o vedetă de poem dacă mai ai curaj, după \"spaghetti incident\"!

Fugită \"DIN\" lume - așa am zis, dar habar n-am unde. De aceea ajung în brațele muzicii și nimeni nu mă crede că e curat și nedureros acolo.

De data asta îți las Luna, că prea ai priceput încercarea de poem și ai lăsat cuvinte acordate la gamă, ba ai mai și tras cu ochiul la întâmplarea de amor cu muzichiile, deși primisei avertisment din titlu!

De aceea îți mulțumesc.

prietenesc,
Livia

Bi, declar vântul amantul sezonului, fără concurență! La Dobrogea mea e încă și mai pătimaș și capabil să lege sensurile naturii de cele ale firii, așa cum știu că ai intuit. De fapt, mi-am scris mie poemul ăsta, îți vine să crezi? Stătea vântul și îmi dicta la ureche silabisit că știe că îmi tremură mâna când mă privește de pe umăr. Pentru că e posibil să mai citească și oameni normali și serioși acest comentariu, mă opresc aici, Bi, cu detaliile. Dar tu știi, știi bine ce am vrut să spun!
Deci, mulțumesc !

prietenesc,
Li

Amadriada,
recunosc:
am scris azi dimineată devreme, pe la 5, cu durată de efort pe hârtie mai mare decât de obicei, m-am adunat toată în cuvintele acestea, așa cum sunt eu sau, mai bine, așa cum cred că sunt.

Cuvintele tale sunt prea frumoase însă și observ cu bucurie că ai tras cu ochiul și la \"solie\" ceea ce mă învăluie în năframa albă a unei mulțumiri sfioase pe care te rog să o primești.
și să știi că a ajuns și adierea oferită atât de simplu și de natural. e lumină în singurătatea poemelor-muguri ale copilei ce vreau să cred că încă sunt!

cu surâs prietenesc,
Li

Cosmin, de data aceasta mă dăduși pe spate, metaforicește vorbind și dacă la ultimul meu mesaj despre Vakulovski eram acidă (o să primesc cartea în curând, o să citesc și se poate să ai și dreptate, te voi anunța!), acum m-ai făcut să zâmbesc și tare mi-e că încep să te plac de-a binelea. Tu ești pătimaș, ăsta e \"defectul\" tău :) Îmi pare rău că nu mi-am dat seama până acum; evitam vehemența folosită la \"prefețe\", cu siguranță.
Acum, dacă tot încep să te citesc \"pe limba ta\", să știi că nu te iert, cu graba ta, cu tot. Ai pus virgulă între subiect și predicat!!! \"..domnul Andrei Pleșu, ne explică incisiv,\" !!! Corectează acum, deși am înțeles că ești pe grabă. Apoi, să știi că eu habar n-am ce-i aia \"zoological vorbind\", dar mă duc pe Discovery degrabă. Sfatul meu e să te ferești la note de lectură de exprimări inovatoare, altele decât ale autorului. Și vezi că e \"rating\", nu \"raiting\", că furculision se aude furculision se scrie. Sau invers.
Te anunț că am început să îți înțeleg notele personale și să le respect. Nu comentez despre cum ai scris despre \"Obscenitatea publică\" pentru că sunt notele TALE de lectură și pentru că ai o reabilitare faină la final! :)

\"cizelata formă de expunere a inesteticului nesimțit ce îmbracă România\"

Eu am citit ALTFEL această carte și am plătit-o cu banii de sandale, dar nu mi-a păsat, că mi-am luat papucei! :) E un preț mereu pentru orice și părerea mea este că o carte semnată de Pleșu își are și rostul și își merită și banii. E doar părerea mea.
Te țin la curent cu Vakulovski !:) Succes !

prietenesc,
Livia

Nuțicuțica, să nu exagerăm :)să zicem doar că o undă de-a ta s-a întâlnit cu undele gândului meu și au propagat ideea.
între noi, versul ca formă a ființării sufletului.

și știu că nu ai timp. văzând numărul de afișări la nebuniile mele postate, îmi zic mereu: \"Iar a fost Nuța pe aici, draga de ea!\" Zău! :) Și zâmbește !

Mulțumesc.

prietenesc,
Li

ba și cu genunchi juliți și cu pietre venind înspre sine din toate direcțiile.
a ieșit pentru documentație poema, a ieșit la viață.
ochiul vânăt e semn de trecere netrucată, nefardată prin ea.
am însă o presimțire vie cum că poezia aceasta nu va sta în turn și va ieși iar și iar, până când privirile se vor obișnui cu mersul ei și cu firescul.
până când va deveni oglindă.

poetul însuși va încasa pumni și ocară doar ca să n-o lase să moară. :)

prietenesc,
Livia

avalanșele mătură tot în cale. în urma lor, ca o dorită promisiune, pacea. cuvintele se străduiesc să facă același lucru. diferența e că ele caută lumina. și, mai ales, mari felii de uman.
palimpsestul ( ca și hârtia ) e doar un pretext.
Mulțumesc mult pentru reinventarea poemului precum iaurtul Danone pe obraji de copil :)Înfometat poemul :)

prietenesc,
Livia

de n-ai fi știut că vezi bine, nu s-ar mai fi povestit comentariu sub versurile acestea :)
l-ai simplificat mult, dar asta și merită! să fie clar, noi nu vrem să fim geniali, noi vrem să fim în oglinzi, în oglinzi să ne privim curajos sufletele!
Da, Mihai.
Și mulțumesc.

prietenesc,
Livia

Horea, interesant punct de vedere, mulțumesc mult. Mă bucur că versul meu umil a oferit un sens pentru tine, deși e oarecum diferit de ceea ce am încercat eu. Pot spune că am chiar noroc. :) Știu, data viitoare nu va merge.
Să mai treci!

prietenesc,
Livia

Ieri voiam să scriu despre copiii cu role, zău. :) Nu râde! Din păcate, căzăturile fac parte din recuzită, așa că s-a julit poemul la genunchi, așteptând o altă pagină și-un alt pix.
Trebuie să ne devină orice \"recuzită lirică\". Acest orice e viața noastră, în fond.

Mulțumesc.

prietenesc,
Livia

Licuric, Corneliu, zăludă cum mă știu, credeam că doar eu pricep această încercare, de aceea am pus și subtitlul acesta. Și mă bucur sincer pentru zâmbet, Licuric, și mă bucur pentru că ți-au plăcut versurile acelea, Corneliu, mai ales știindu-te pretențios și nemilos în ceea ce privește poezia.
Să mai treceți!

prietenesc,
Livia

RuxAndra, autoexorcizare, să iasă sinele cel rău în afară, să fie făcute ca la carte pregătirile pentru întâmpinarea călătorului obosit de nebunia drumurilor către el însuși, tot mai către el însuși.
Frica e tot o formă de curaj: de curaj responsabil, asumat. :)
Dar tu, Andra, ai lăsat viteaz semn de citire și înțelegere pentru care îți cu drag mulțumesc.

prietenesc,
Livia

Nuțicuțica, vreau să te \"felicitez\" un pic pentru atmosfera pe care ai reușit să o creezi și care, nu știu cum ai făcut, a ajuns netrucată la mine. să îți povestesc: mai întâi, ai ales un titlu și subtitlu edificatoare pentru ce ai de zis; apoi reușești imagini puternice, de pildă, văd oile negre oprite în iris, negrul tăciune, negrul viu, și caii, și grădina bunicii, ca semne ale timpului trecut, și cireșe, și copiii, tu știi că ai talent la desen?! :) în final, mi-ai oprit o clipă suflul asistolic, ai zis ce voiam să citesc. poate se pliază pe o starea de-a mea azi sau... nu știu, nu contează, sunt prinsă în plasa simplității poemului tău și îl simt curat și, repet, Nuțicuțica, te felicit pentru el!

prietenesc (către adormit),
Livia

p.s. Dacă nu la desen, atunci la fotografii. Oare cum i-ar sta poemului tău în sepia?! Aberez?! Mă iartă! :)

adiemusmagic, s-au lunecat razele acelea, n-au căzut, n-au avut, nu, nu, n-au avut puterea să cadă dintr-odată, la margine de vers, aproape de o inimă. cum o fi să zbori mai aproape de tine, deci în tine?! și ce veste nebună e aceasta cum că \" vine vreme să mai fii\"?! ceara se lipește plici de degetele luminii și ne întărește trecerea.

cine are aripi rare, naște vers din supărare! :) Glumesc. Mi-a plăcut, Marius, mult poema ! Mult, mult !

prietenesc,
Livia

Cine-a zis că gemenii sunt doi?! Dacă apare și al treilea în horă, să fii sigur că se va încinge o cuvântare cu accente de conferință și că nimeni nu mai are loc decât, doar, ca să asculte. Salomeea și Sorin, vă urmăresc de ceva timp, dar fără intenția de a vă prinde: un Geamăn nu poate fi prins, nici măcar cu ocaua mică! Azi însă, vă prind la cotitură între ani și vârste, și vă doresc ca cele noi și proaspete să vă împlinească întru multă pace și iubire. Ca Geamăn de 8 ce mă aflu, sunt mândră că vă știu cumva și mă bucur lângă voi, fără discreție, căci știți că Gemenii nu știu ce e aia. Să vă surâdă astrele a noroc, fix pe constelația nașterii voastre și să vă ducă viața pe drumuri line, câte două, câte patru, dar line să fie (Geamănului nu îi ajunge nicicum o singură cale!). Cât despre poezie, Mercur cel responsabil de cuvântări să vă deschidă sufletul, să se uimească și ursitoarele de cât de frumos și intens se trăiește prin și în inimile acestea!
La mulți ani, Salomeea! La mulți ani, Sorin!

Cu îmbrățișare,
Livia

Floare de soare, îți mulțumesc pentru primul semn de citire și simțire lăsat sub un text de-al meu. M-ai înțeles cum am dorit și, cred, încă puțin după aceea. :)
Să mai treci, deci.

prietenesc,
Li

pesemne că tu, Corneliu, știi deja dansurile de nu te încurci cu mai multe cuvinte sau chiar cu o critică mai \"cuminte\" ca antiteză tinereții mele obraznice. :) Ai scris \"tristeții\". Mă bucur că a ajuns și asta la tine, cititorule. Îți mulțumesc.

prietenesc,
Livia

odată, un prieten mi-a zis că nu îmi înțelege înscrisurile. și că ar trebui să caut să reușesc să ajung la mintea, sufletul și ochii cititorului. iar după ce scriu, să privesc cuvintele din afara mea, să nu mă leg prea mult de ele, să am curajul să văd unde e greșit.:) și, dacă se poate, să trezesc o emoție. măcar una, cât de mică.
altădată, același prieten mi-a zis că a cunoaște un om înseamnă a fi hăituit de o enigmă. :)
pentru el e poezia asta și pentru tine, Corneliu, ca cititor fin și empatic ce te afli.
Mulțumesc.

prietenesc,
Livia