Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

vers cu aripile rare

1 min lectură·
Mediu
acum stau la taifas cu timpul
martor tacut al esentelor sublime,
secure cu lama ce arde repede
paiele grele si sufletele,
dintr-o data simt violetul
semanat pe-o dara de cer
cu tot tremurul dintre dor si liniste
ca o mare-nghitind faclia soarelui
ma scutur de ramuri si-mi cad
razele mai aproape de inima ta .
ai fost vreodata despletit aripa
sa poti zbura mai aproape de tine
cuvintele sa se despice petale
iar locul sa fie crang albastru
ai fost cernut de vremuri icoana
sa-ti stie doar linistea zbaterile
si sa fii pierdut lumina intr-o mare
de oameni si zumzete si dor si nemurire
ai fost ? stii tu cel ce ai fost
ca vine vreme sa mai fii ?
singur, arzandu-ti ceara
mai aproape de tine decat lumina !
022609
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
130
Citire
1 min
Versuri
22
Actualizat

Cum sa citezi

pop romeo. “vers cu aripile rare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/pop-romeo/poezie/127773/vers-cu-aripile-rare

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dacian-constantinDCDacian Constantin
adiemusmagic, s-au lunecat razele acelea, n-au căzut, n-au avut, nu, nu, n-au avut puterea să cadă dintr-odată, la margine de vers, aproape de o inimă. cum o fi să zbori mai aproape de tine, deci în tine?! și ce veste nebună e aceasta cum că \" vine vreme să mai fii\"?! ceara se lipește plici de degetele luminii și ne întărește trecerea.

cine are aripi rare, naște vers din supărare! :) Glumesc. Mi-a plăcut, Marius, mult poema ! Mult, mult !

prietenesc,
Livia
0
@pop-romeoPRpop romeo
iti multumesc pentru trecere si pentru cuvintele calde.atat.
0