Cristian Pop

ceea ce vreau eu este să înțelegem bine că-n acest cerc moștenit prin negura ce iese dintr-un pământ bârfit de timp oamenii l-au completat cu drepte verticale ca razele soarelui

Ha!? Pe față am zâmbete superioare, am camere-ntregi ornate cu lacrimi, sentimente abandonate de tinere, apoi refăcute, vopsite, coafate-n cosițe scumpe, pierdute de zâne. Am păcălit cete de

Un torent de gânduri ameninţător loveşte zilnic, răzorul înflorit cu brânduşe de toamnă, din suflet. Apele lui cresc sub o ploaie străină, înăbuşind focul rugăciunii inimii. Şuvoiul creşte şi

Stagnând în dorințe cu istoricul șters, dobândisem un iz personalizat de naftalină, ca un unchi ramolit în pijama. Încă mai jeleam cumva „marele vis”, într-o recapitulare... înainte

Am invocat un înger, că nu mai văzusem soarele... și nici stelele prin praful din cer; profetul satului cântă orbește, într-un ritual tradițional sub ploaie... că nici asta nu mai

Priveam decent codița ta-mpletită. Feromonii mei cu caziere închipuite conspirau cu transpirația fină din decolteul tău. În față, bluza ți-era frumos umflată. Am compus pilda singurei

Nu vă pot ascunde, că eu sunt omul negru… dar nu-i corect spus, că disprețuiesc totul. Disprețul e-o formă de neînțelegere. În răbdarea mea mă cam enerva... Luna! Știu! O să-mi amintiți

Pământul în mod voit omite să mă mai nască șosetele îmi ștrangulează glezna mă copleșesc amintiri din altă viață cu imagini fugitive despre o lume abătută dar

Cu ochi bătrâni îmi scormoneam trecutul... iar depărtarea-l distorsiona, ridicându-l ca pe-o țară străină, cu turnuri și cupole părăsite, în care lucrurile se faceau altfel!? Un drăcușor

în față mingi mari de scăieți și resturi vegetale uscate oprite la marginea unui sat imaginar pastelat în culori vii pe un fond prăpădit fără becuri după dealul din

Am început ziua, cu rostul ucis! Un timp curbat strâmb... mă tăvălește prin jungla istoriei: ba sunt călăul neînduplecat ridicând securea ce se transformă în telecomandă, ba sunt

N-am mai auzit nimic despre iubire. Într-un depozit militar pentru poeți... am găsit o reprezentare a vieții, în origami din hârtii ordinare, prevestind întoarcerea viitorului. Părțile