logoree

(greuceanu reloaded)

mă rog,

gagica mea s-a dat

de 3 ori peste cap

şi s-a prefăcut în muscă

să se ascundă

în crăpăturile pereţilor din apartamentul meu

să vadă cu cine-mi petrec eu după-amiezile.

în crăpături însă a dat peste alte gagici

prefăcute în muşte care când au văzut-o au zis

asta cine dracu mai este

şi s-au luat la cafteală.

.***

nici eu nu mai ştiu exact

ce zi era, când elena teodorova

a scos dintre boscheţi un rulment

plin de ulei şi m-a întrebat

dacă-l împarţim

a dat cu el de ciment

am facut jumate-jumate bilele şi apoi ne-am retras

în clasă

pe urmă am mâncat biscuiţi

am baut apă de la ţâşnitoarea veceului

şi-am stat câteva minute sprijinit

de perete, cu gândul

la bentiţa şi rochiţa ei

curăţându-mi ghetele

de noroi cu batista.

***

în plină după-amiază

în spatele unui avion care trage

după sine o pânză verde cu Nutline vine

un altul care trage după sine

o pânză cu "sugeţi pula".

cui să sugem pula ?

de ce să i-o sugem ? şi pentru ce ?

habar nu avem, dar noi de aici de pe plajă

ne uităm printre nori,

unii cu ochelari de soare

altii cu palmele rezemate de frunte

atenţi, cu capul ridicat

şi asteptăm să pice din aer

o pula divină.

***

dă-mi un motiv să cred în tine

în sânii tăi lăsaţi

în pieptul tău tare, bătut în roci dure

pe care am spermat de atâtea ori

şi fă-te că între noi există ceva.

caroseria neagră a serii în care feţele

noastre se oglindesc în chip de stele,

steguleţele înălţătoare de pe faleză

la neptun şi spune-ţi că meriţi

tot ce e mai bun azi.

scutură-te de fostele mele mâini

și răsuflari în gâtul tău

de serile fără somn ca un stadion

cu scaunele rupte

dă-ţi bretonul

într-o parte cu podul palmei

din mers

zâmbeşte pentru mine

suie-te în taxiu pentru mine

şi nu-ţi fă probleme:

pe 1 septembrie trec chioşcurile

la programul de iarnă,

avem încă de unde să luăm vin şi ţigări

la 2 noaptea.

***

mă trezesc

şi am senzaţia că sunt singur.

miroase a str8, se aud bocănituri de la etaj

maşina de spălat tremura în holul plin

şi durerile mele de cap se retrag în ruperile

de nori ce planează deasupra Mărăţeiului.

tricourile mele căzute lungi, întinse pe bar

freamătă, în baie se aude cum curge apa aiurea

de sub chiuvetă şi-n timp ce caut

căștile pentru a da drumul la Tiesto - Just be

tipa de lânga mine cască,

zâmbește larg cu ochii întredeschiși

şi spune:

toşa de ce eşti nasol

şi nu mă laşi să dorm ?

***

să fim rabdatori şi cu încredere îi spune melcul

unei frunze ruginite în începutul de toamnă,

gata gata să cadă

din castanul de pe marginea unei alei.

să ne bucuram de ceea ce este

şi să nu ne facem probleme pentru

mai încolo zice şi greierele.

să nu lasăm pe nimeni singur, să dăm

la fiecare câte o floare zice o albină

obosită.

să-mi bag pula c-am întârziat

spune un tip nins pe frunte, grăbit,

care se opreste

îşi deschide

şliţul şi se pişă pe copac.

apoi traversează.

***

te scoli dimineaţa. ieşi la geam să fumezi

şi te întinzi, sus cu braţele

fără să-ţi pese că ai un maieu prea scurt

şi sânii ţi se văd în geamul de alături

că îţi stă aşa de bine nemachiată încât tot

oraşul de jos îţi hidratează tenul

şi pentru moment el paralizează

şi devine nesemnificativ

fără număr sau gen sau locaţii precise

că oamenii-s nişte cameleoni împreună

cu maşinile şi fac parte din decor doar, pe culoarea sa.

numai tu nu ai nimic în comun cu nimeni

numai tu nu te gandeşti la nimic

numai tu eşti aşa de leneşă încât

dacă soarele ar fi puţin mai aproape decât scrumiera

ai stinge ţigara în el.

***

eu dorm în spatele tau.

stăm lipiţi

ca sacoşele mamelor noastre la 5 dimineaţa

când ţineau rândul la lapte

pe vremea comunismului.

îmi şterg fruntea de transpiraţie.

iată-mă! vesel, umplând golul cefei tale cu faţa

cuvintele mele mici, rotunde, tigrate

în umbra geamului şi conturul lucrurilor din jur.

m-am întors, îmi zic încet

toşa s-a întors, îţi spui în sinea ta.

pentru totdeauna.

***

sunt înconjurat de lumânări parfumate

o sticlă goală de vin şi resturile unui meniu mare de mac.

tu esti lipită cu porii de cearşafuri

în pături de velur pe 3 perne,

te intorci de pe o parte pe pe alta şi

nimic din ceea ce s-ar putea chema linişte

nu-ţi mai apartine.

dimineaţa cu rufe întinse pe sârmele ferestrelor

nu e a ta

pervazul de care coatele mele stăteau

adineauri sprijinite e departe de tine

și cerul senin scârțâind din oameni ca din țâțâni

te ocolește.

eşti a mâinilor împreunate sub ceafă

cu ochii închişi,

a oaselor întinse

și a orei 9 dimineața în care

stau pe fotoliu şi mă uit la tine

cum dormi ca vaca

în timp ce eu mor de foame.