Experimental

Am trecut, în fugă, dar o clipă m-am oprit să-mi trag, experimental, sufletul și mi-a plăcut ce am cetit.

\"albastru făceam
dragoste cu tine\"

experimental/ voi desena o capsuna
din care curge un bob de mazare
un copil smuls din pantecele culorilor
oarecum albastru/oarecum roz/
ochiul intors catre mine/
orb
si surd
si mut
nu semana cu nimic cunoscut
si totusi
la sfarsitul marii vanatorii supararealiste
acolo sus cineva ne iubeste

*din ciclul, replica la secunda:)

smulse/ albastru făceam
dragoste cu tine/ printre uleiuri
tu/ ai intors catre mine o icoană/
nu eram eu
era un ochi răstignit

Claudia, ai rupt din mine. stii tu de ce... si cum.
felicitari,

Ionut

Claudia, marturisesc ca te urmaresc de-o vreme incoace si nu regret :-) Mai marturisesc ca utilizarea slash-urilor e un fel de abordare \"disperata\" a noului in lipsa de ceva mai bun, fiind eu de felul meu :-) convins ca tot cuvantul face legea in \"lupta\" cu slash-ul..., desi stiu ca nu se stie nimic niciodata.
Un poem de citit nu ca experiment (cum ne tenteaza aici Claudia), ci cu ochii deschisi spre \"o viziune a sentimentului\".
Finalul pierde prin dramatism, parerea mea.
Bobadil.

si eu votez cu bobadilu (n-am incotro),finalul e ca un ciorap rupt in calcai,chiar daca se bucura de abajurul unei fuste nervoase,deasupra

imi poate spune cineva, cum poate fi sau de ce e placuta alaturarea acestor versuri:
\'îmi voi desena doi ochi care plâng unghiile
smulse/ albastru făceam
dragoste cu tine/ printre uleiuri\'?
sau
un ochi rastignit care isi \'alerga\'...(?)
petru sf

În \"Tăcere\",... \"m-am oprit numai să te pivesc/o clipă\".
\"Experimental\"...\"albastru făceam dragoste cu tine/printre uleiuri tu/ai întors către mine o icoană/nu eram eu\"...

Ce păcat, Marquise de Sade!
Excelent, mulțumesc.
Cliv.

1/experimental/
Ce este vaita. Un teatru experiment in care s-a pus, (karmic, sau nu) in scena, devenirea intru Sine.
2/imi voi desena... albastru, sau/si albastru făceam dragoste cu tine, sau/si albastru făceam
dragoste cu tine/ printre uleiuri
Care este miza vieti? Fericirea. Cum se atinge? Prin iubire, prin celalat. Spre ce conduc versurile urmatoare ale poezie? Spre icoana.
Ce este albastru? Speranta. Ce este uleiul? Ceea ce nu se amesteca, ceea ce se sfinteste, materia cu care se produce ungerea.
îmi voi desena doi ochi care plâng unghiile
smulse si/sau albastru făceam..etc
Ce este viata(?) un experiment, incorsetat in carne in care ne desenam ocii care plang si unghile smulse, caincercari. Teozofii, spiritistii, astrologii spun ca: sufletele evoluate isi aleg la capatul mai multor reincarnari, incercari cat mai grele, pentru ca in lipsa lor nu se poate evolua...
Daca nu m-am facut inteleasa revin, dar, te rog sa nu ma obligi, sa scriu un eseu despre: Viata=Evolutie=Experiment:)

ochii care plang si unghile smulse, ca incercari, ocii care plang si unghile smulse, caincercari.

în schimb, te oblig eu, carmen, pentru că tot ești tu, așa, o dezlegătoare feroce de mistere lirice, să-mi explici cum vine aia:
\"nu eram eu
era un ochi răstignit
care își alerga nevederea/ sub zaruri/\"

anșa,
și de ce nimeni nu obsevă că versul:
\"umerii mei înconjurați de o coasă
fără spini \", este îngrozitor de facil.

și că toată poezie este un moft lirico-pictural, care face mumos în fața lumii!
cred că, în lipsă de cafenele anestezice, mulți dintre noi, sastisiți de aromele adevărate, mai și consumă înlocuitori de vers cu mimare de sens...

Nicoleta,
Mulțumesc pentru trecere...și clipă. Te mai aștept.

Carmen,
Replica la secundă...știam eu că știi ;) Că e reușit „experimentul”, eu zic că, da, pastelul e reușit :) Mulțumesc. Pentru sensuri, pentru rezonanță. :)

Ionuț,
Știu ca și tu „știi”. Mulțam pentru ceas. E de vânătoare?

Andu,
Așa cum e scris și simțit poemul...avea nevoie de slashuri. Cel puțin așa le-am văzut eu...Îmi dau mai multe posibilități de combinări :)...nematematice :-P
Ai dreptate, nu este un experiment...și n-am încercat să provoc pe nimeni! Finalul, hmm.

Felix,
Nu numai în călcâi, Felix. Că tot veni vorba, când îmi întorseși tu talpa să te uiți? :-P

Petru,
A raspuns Carmen...dacă mai ai vreo nelămurire, revin.

Liviu,
Mie nu îmi pare rău. Mai greu este cu zarurile! Mulțumesc. Te mai aștept.

Ioan,
Facil o fi în fabrică unde se meșteresc inginerește versuri „adevărate”...Scuze că nu-ți plac „culorile” mele, nu m-am gândit să fac „mumos”. Promit că încerc data viitoare, fac un desen tehnic...cu nechezol cu tot. :)

Claudia Radu

Of, of, of. Am ajuns acum si dezlegatoare de mistrere si in polemica cu domnul judecator Peia.
Ioane,
In primul rand multumesc pentru \"verdele de paris\":), in al doilea rand, te rog sa-mi spui ce se mai aude cu istoria subiectiva, in al treilea rand, de ce spui tu ca, acesta poezie este facila doar pentru ca foloseste pe un spatiu foarte scurt o multime de simboluri ale cerului si pamantului si poate fi asemanata cu o compozitie pe un bilet de tramvai?
Incerc o fff scurta explicatie:
</I>nu eram eu
era un ochi răstignit
care își alerga nevederea/ sub zaruri/\"</I>, pornind de la
de la zaruri, jocul pe care il joaca, din cand in cand, eroii civilizatori, asa, de dragul de a pierde totul si de a transforma orbirea in vedere, prin deschiderea ochiului sufletului.
Ochiul lui Shiva, este cel care arde lumea. In ebraica ayn inseamna si ochi si izvor, intorcerea orbului in lumina,-botezul luminii-iluminarea- prin \"alergarea\"/gonirea nevederii.
Nici crucea aia egipteana, de pe umeri, nu este un vers iefitin mai ales ca, in economia poeziei, sunt prezentate cele 3 ipostaze ale fiintei: cel ce lucreaza pamatul, purtatorul de coasa/moarte/cruce, vanatorul si cel ce se trezeste la viata.
Hai, nu te mai preface ca nu-ti plac versurile Claudiei, ca nu te cred.

\'albastru făceam
dragoste cu tine...\'
si ma simt dator cu niste versuri:
\'Mi-e dor de albastru.
Si imi musc buzele de-ndata ce foamea m-aude.
...
Nordul albastru culca violetele
pietre si ofteaza in pipa uimit\'

Uimit stau, astept \'vanatoarea finala\'
Spor(t)

Intamplator am dat de poezia ta dar a meritat din toate punctele de vedere.Pacat de toate comentariile negative,poezia chiar e frumoasa si-si merita stelutele.sper sa nu fiu criticata ca nu m-am lungit la comentarii literare.S-a spus cam tot.
succes pe mai departe!o sa mai trec pe aici
alice.

Mulțumesc. Mă bucur că ți-a plăcut poezia mea. Asta contează. Comentariile negative - nu mă ating :) Nu în suflet. Aș fi vrut să fie unele constructive, dar...
Te mai aștept.

drag,
Claudia

Mi-a fost greu sa postez aici imagistica acestui poem. M-am agatat de diferite versuri din care sa-mi rup tablourile si in final m-am hotarat sa redau doar esenta fara nici o urma de accesoriu. Si am ajuns la nudul pictat in ulei nudul deoarece El nu exista nu are existenta fizica aici. Prin urmare

O EA timida ascunzandu-si feminitatea



Ea pregatindu-se pentru dragoste, care de ce nu este o vanatoare...


Dupa vanatoarea finala...


De fapt poti alatura fiecare imagine oricarui titlu...

De fiecare dată reușești să mă surprinzi, în mod plăcut :)
Ai fost, cumva, aproape de ce am \"văzut\" eu ;) Chiar foarte aproape.
Mulțumesc mult.

cu drag,
Claudia