CSCarmen Sorescu
Verificat@carmen-sorescu
Cluj Napoca
„Și germinam înlăuntrul lui încet-încet la fel ca o mare iubire.”
www.agonia.ro 2006
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
oceanul înghețat dintre ei spune că până la dezgheț mai trece o eră două, ar fi fost prea simplu să fie doar o mare. gheața este aici o tăcere eternă, câte cuvinte calde va fi nevoie să se topească nimeni nu va ști, faptul este consumat.remarc finalul:
muțenia fermă și-un pământ insular
mișunând de intrigi amazoane sirene
mieroase frumoase de jar ispite eterne
de mare artă și precizie.
mcm
muțenia fermă și-un pământ insular
mișunând de intrigi amazoane sirene
mieroase frumoase de jar ispite eterne
de mare artă și precizie.
mcm
Pe textul:
„un ocean înghețat" de Nache Mamier Angela
0 suflu
Contextun text scris cu nerv, pasional, se simte viața în el, munții cum îi treci fără să conteze că nu ai echipament necesar, importantă e ținta. umor negru pe alocuri, un cotidian previzibil expus într-un ritm alert, în graba acestei vieți, e bine că te-ai mai oprit din mers puțin. ce bine că sunteți.
mcm
mcm
Pe textul:
„2 my best friend" de Mirela Lungu
0 suflu
Contextcred că trebuia să faci încadrarea la poezie. extrag esența de vanilie:
vene-calorifere reci, în locul noptierei fruntea mea, singurătatea e o mină pe care o declanșezi din greșeală, sub coaste ți s-au dezlipit/ câteva crengi de salcâm cu flori, câteva construcții remarcabile. însă cred că pilonul de metal al poemului pe care va sta mult și bine rezistent la intemperii critice nu sunt metaforele de mai sus ci:
afară - tu. pretutindeni. din toate părțile
oamenii de pe stradă trăgeau de tine cu nările
am vrut să mă dau jos din pat să te strig
idee că un el, probabil, e în tot ce e dincolo de geam, în absolut tot, până și în aer, oamneii se vor droga cu el.
mcm
vene-calorifere reci, în locul noptierei fruntea mea, singurătatea e o mină pe care o declanșezi din greșeală, sub coaste ți s-au dezlipit/ câteva crengi de salcâm cu flori, câteva construcții remarcabile. însă cred că pilonul de metal al poemului pe care va sta mult și bine rezistent la intemperii critice nu sunt metaforele de mai sus ci:
afară - tu. pretutindeni. din toate părțile
oamenii de pe stradă trăgeau de tine cu nările
am vrut să mă dau jos din pat să te strig
idee că un el, probabil, e în tot ce e dincolo de geam, în absolut tot, până și în aer, oamneii se vor droga cu el.
mcm
Pe textul:
„Dismal and inviting" de Daria Darid
0 suflu
Contextdanutz, acolo la ultimul vers, oscilez și acum, mai aveam o variantă.
ioan j, eu încă mai pot scrie poezii de dragoste încă o mie de ani, am resurse și material didactic.
ioan p, din păcate nu mereu pot fi extraordinară:):):):)
vasile munteanu, mulțumesc pentru recomandare islikeanewdesease
multumesc pentru păreri și sugestii.
mcm
ioan j, eu încă mai pot scrie poezii de dragoste încă o mie de ani, am resurse și material didactic.
ioan p, din păcate nu mereu pot fi extraordinară:):):):)
vasile munteanu, mulțumesc pentru recomandare islikeanewdesease
multumesc pentru păreri și sugestii.
mcm
Pe textul:
„4 semne" de Carmen Sorescu
Recomandat0 suflu
Contextvocația nefericirii este fără doar și poate un element intrinsec ființei umane.
remarc femeia de zăpadă și mai ales ultima strofă, pentru că este mai metaforizată. am observat în poem un circuit \"coborârea în pământuri\", ca o fază lunară, o repetiție care vine să accentueze tangibilitatea. \"niciodată nu vom putea cădea mai jos de pământ\"- nu-mi aparține citatul, l-am reținut în trecere, aici însă \"niciodată nu vom putea coborî mai jos de pământ!\".
mcm
remarc femeia de zăpadă și mai ales ultima strofă, pentru că este mai metaforizată. am observat în poem un circuit \"coborârea în pământuri\", ca o fază lunară, o repetiție care vine să accentueze tangibilitatea. \"niciodată nu vom putea cădea mai jos de pământ\"- nu-mi aparține citatul, l-am reținut în trecere, aici însă \"niciodată nu vom putea coborî mai jos de pământ!\".
mcm
Pe textul:
„vocația nefericirii" de Dana Banu
0 suflu
Contextjacqueline,
pescărușii, temnița de care ai amintit erau acolo de mult timp, fiecare cu un rol aparte.
ionelia,
este un sentiment straniu să ții o inimă pulsând în palmă, de câte ori fac asta, tremur, tot timpul trântesc ceva din jur.
pt pt,
ai observat bine, mereu dispersez de dragul inducerii în eroare, dar în final au pun punct comun.
mcm
pescărușii, temnița de care ai amintit erau acolo de mult timp, fiecare cu un rol aparte.
ionelia,
este un sentiment straniu să ții o inimă pulsând în palmă, de câte ori fac asta, tremur, tot timpul trântesc ceva din jur.
pt pt,
ai observat bine, mereu dispersez de dragul inducerii în eroare, dar în final au pun punct comun.
mcm
Pe textul:
„4 semne" de Carmen Sorescu
Recomandat0 suflu
Contexttitlu este inspirat, atrage, chestia cu croșetatul sună a gospodină desăvârșită chiar dacă era un timbru metaforic, parcă duce femeia într-o lume prea casnică. până la cea cu glezne franțuzești mai trebuie câteva picanterii.
îmi place corpul glazurat, sună foarte bine, l-am scos din context.
uite o divagație:
sunt femeia cu corpul glazurat
dețin o rețetă secretă
vecină cu moartea
am în privire pahare cu vin
de câte ori mă privești
simți un gust roșu, poetic
nu-ți afecteză cochilia
bunul mers
furia îmbrățișării
sunt femeia cu corpul de sticlă
meduze și becuri stinse
la miezul nopții
peste pielea mea
cad dăngăne ludice
sper că te-a distrat:)
mcm
îmi place corpul glazurat, sună foarte bine, l-am scos din context.
uite o divagație:
sunt femeia cu corpul glazurat
dețin o rețetă secretă
vecină cu moartea
am în privire pahare cu vin
de câte ori mă privești
simți un gust roșu, poetic
nu-ți afecteză cochilia
bunul mers
furia îmbrățișării
sunt femeia cu corpul de sticlă
meduze și becuri stinse
la miezul nopții
peste pielea mea
cad dăngăne ludice
sper că te-a distrat:)
mcm
Pe textul:
„femeile sunt doar niște rețete culinare sofisticate" de cezara răducu
0 suflu
Contextîncă de la începutul poemul ai adus în prim-plan \"praful\", cu trecere subtilă de la praful din noi la cel de pe imprimantă.
aș sugera la prima parte:
despre ceilalți oricât am vorbi nu aflăm nimic
numai pojghița de gheață se topește
ies aburi și fire de praf (se înțelege că din ea)
inhalăm tot face bine la sinuzită (se înțelege că noi)
poate revezi \"interfețe\".
în altă ordine de idei, epicul are rezonanță, ideea bună, dusă până la capăt în echilibru, tangibil până la zăpadă.
mcm
aș sugera la prima parte:
despre ceilalți oricât am vorbi nu aflăm nimic
numai pojghița de gheață se topește
ies aburi și fire de praf (se înțelege că din ea)
inhalăm tot face bine la sinuzită (se înțelege că noi)
poate revezi \"interfețe\".
în altă ordine de idei, epicul are rezonanță, ideea bună, dusă până la capăt în echilibru, tangibil până la zăpadă.
mcm
Pe textul:
„departe de rusia" de adriana barceanu
0 suflu
Contextaș fi zis \"îngerul cu pas de om\", ci nu \"îngerul cu pasul de om\".
îmi place imaginea adusă în strofa a 3-a: văd trupul meu întins pe fiecare bancă, pe fiecare zid/ caldarâm de stradă/ chiar și-n noroiul strivit din urmele lăsate de cizme lângă stratul cu flori/aș fi vrut uneori..., aici cu mica observație: caldarâm și atât se subînțelege că e al străzii.
și vântul împrăștie frunzele ca un ultim desfrâu
și mâna mea năroadă te desface-n târziu
te iubesc dar sub ochii mei nu curge azi niciun râu
iar tu taci și mă strângi la piept deșirat
carevasăzică variațiuni pe aceeși temă, îmi place ca spui direct:te iubesc, poți să spui de un milion de ori? eu da, pot, chiar în aceeași zi, oră.
mcm
îmi place imaginea adusă în strofa a 3-a: văd trupul meu întins pe fiecare bancă, pe fiecare zid/ caldarâm de stradă/ chiar și-n noroiul strivit din urmele lăsate de cizme lângă stratul cu flori/aș fi vrut uneori..., aici cu mica observație: caldarâm și atât se subînțelege că e al străzii.
și vântul împrăștie frunzele ca un ultim desfrâu
și mâna mea năroadă te desface-n târziu
te iubesc dar sub ochii mei nu curge azi niciun râu
iar tu taci și mă strângi la piept deșirat
carevasăzică variațiuni pe aceeși temă, îmi place ca spui direct:te iubesc, poți să spui de un milion de ori? eu da, pot, chiar în aceeași zi, oră.
mcm
Pe textul:
„moartea omului de hârtie (partea de mijloc)" de Petru Teodor
0 suflu
Contextdeși în text se fac trimiteri subtile la diferite uși ireale, la intangibil, pe tot parcursul redării ai fost ancorată foarte bine la senzații pământești. mi-a plăcut că ai strecurat și figuri de stil care aduce narațiunii un iz fermecător.
Dar privirile-mi alunecă neînțeles tot acolo, probabil mintea nu reușește să-și formeze o noțiune de adevăr în legătură cu dilema mea și-atunci încearcă o clarificare. iată, după cum spuneam, starea de luciditate.
în final, timpul petrecut în bibliotecă îl descrii scurt, clar, fără dubii, ca fiind mort-ireal, cumva atemporal.
Dar privirile-mi alunecă neînțeles tot acolo, probabil mintea nu reușește să-și formeze o noțiune de adevăr în legătură cu dilema mea și-atunci încearcă o clarificare. iată, după cum spuneam, starea de luciditate.
în final, timpul petrecut în bibliotecă îl descrii scurt, clar, fără dubii, ca fiind mort-ireal, cumva atemporal.
Pe textul:
„Întoarcerea acasă" de Emma Greceanu
0 suflu
Contextfotografia este un coridor spre lumină, un tunel la capătul căruia mereu ne regăsim mai curați, mai luminoși.
imaginile in imagini, repetate la infinit, oglindă în oglindă, dau fotografiei un aer mistic, ceva în ceva și tot timpul același, un fel de \"eu sunt tu\". cât despre versuri aleg:tunel de sticlă/ osificând trecutul/miraj al treptei.
osificarea trecutului, este remarcabilă, eu aș fi spus vorbind de trecut, sendimentarea trecutului, cu aluzia directă că sedimentele sunt de-a dreptul depuneri de praf și tot ce mai doare în genere.
mcm
imaginile in imagini, repetate la infinit, oglindă în oglindă, dau fotografiei un aer mistic, ceva în ceva și tot timpul același, un fel de \"eu sunt tu\". cât despre versuri aleg:tunel de sticlă/ osificând trecutul/miraj al treptei.
osificarea trecutului, este remarcabilă, eu aș fi spus vorbind de trecut, sendimentarea trecutului, cu aluzia directă că sedimentele sunt de-a dreptul depuneri de praf și tot ce mai doare în genere.
mcm
Pe textul:
„iluzie" de heghedus camelia
0 suflu
Contextsunt multe chestii interesante aici
îngerii care strigă pe nume,
femeia care sărută cu ochii deschiși,
al 3-lea plămân,
sub stern pașii dansatoarei de cabaret,
da, o cascada de metafore originale într-un poem matur. poate că ar fi trebuit mai scurt poemul, doar ca să fie reținut ușor și imaginile să rămâne clare în minte, să nu fie imediat inundate de altele.
mcm
îngerii care strigă pe nume,
femeia care sărută cu ochii deschiși,
al 3-lea plămân,
sub stern pașii dansatoarei de cabaret,
da, o cascada de metafore originale într-un poem matur. poate că ar fi trebuit mai scurt poemul, doar ca să fie reținut ușor și imaginile să rămâne clare în minte, să nu fie imediat inundate de altele.
mcm
Pe textul:
„între două citate despre fericire" de Tarus Ramona
0 suflu
Contextprima strofă face trimitere la inchistare, la propria piele, propriul cocon în care stăm și nu ne vede nimeni, aici poți face ce vrei, nimeni nu trebuie să fie de acord cu tine. strofa a 2-a debutează și ea la fel de calm, păstrează tonul discret, versul cu Dumnezeu este foarte reușit,de fapt ideea în sine spune mult. strofa a 3-a merită revizuită pentru un poem de nota 10.
mcm
mcm
Pe textul:
„În mine, fluturi beți de poezie" de Ștefania Pușcalãu
0 suflu
Contexttiberiu,
am modificat primul vers, așa că m-am răzgândit, să nu fie ieftin, plătesc oricât.
diana,
tu sensibilă mereu, ai ales partea cea mai delicată după cum era și cazul că te reprezintă.
ioelia,
uite, am modificat finalul, am să păstrez poate aceeași ironie, să nu cad în patetism prea rău.
petru,
tu ai citit poemul mai demult, corectasem pe acolo între timp. dacă tai ce spui tu, rămân suspendată la un nivel filosofal prea înalt, lasa-mă să cad în pragmatism.
va mulțumesc și vă mai aștept
mcm
am modificat primul vers, așa că m-am răzgândit, să nu fie ieftin, plătesc oricât.
diana,
tu sensibilă mereu, ai ales partea cea mai delicată după cum era și cazul că te reprezintă.
ioelia,
uite, am modificat finalul, am să păstrez poate aceeași ironie, să nu cad în patetism prea rău.
petru,
tu ai citit poemul mai demult, corectasem pe acolo între timp. dacă tai ce spui tu, rămân suspendată la un nivel filosofal prea înalt, lasa-mă să cad în pragmatism.
va mulțumesc și vă mai aștept
mcm
Pe textul:
„Caut" de Carmen Sorescu
0 suflu
Contextnu îți schimba versul, nu este nicio atingere, am semnalat după cum am spus că mi-am amintit subit de poemul meu. te rog frumos, poți folosi zigurat, e cadou, dacă îți place și îl vrei, oricum puteai să îl folosești fără să mă întrebi dacă tot îl pomenisem în comentariu. numai bine.
mcm
mcm
Pe textul:
„ochiul din seton" de Daria Darid
0 suflu
Contextînceput de poem spectaculos, și folosesc special acest cuvânt ca să vezi că în sală scaunele nu sunt goale. descuamarea sufletelor în piramide egiptene este o construcție intersesantă deoarece sufletul aici este pe post de epidermă, se decojește în piramide, poate nu aș fi personalizat \"egiptene\" aș fi lăsat doar piramide, mi-ar fi plăcut mai mult zigurate. aerul - hamac în care nu doar respirația ci și viața trepidează.
am descoperit o similitudine cu \"te văd cel mai bine cu ochii închiși\" dă clik aici, este vorba de ultimul vers, să nu înțelegi greșit, mi-am amintit subit de poem.
poemul în totalitate are o încărcătură emoțională aparte fundamentat pe câteva metafore care te izbesc frontal și nu poți trece nepăsător.
mcm
am descoperit o similitudine cu \"te văd cel mai bine cu ochii închiși\" dă clik aici, este vorba de ultimul vers, să nu înțelegi greșit, mi-am amintit subit de poem.
poemul în totalitate are o încărcătură emoțională aparte fundamentat pe câteva metafore care te izbesc frontal și nu poți trece nepăsător.
mcm
Pe textul:
„ochiul din seton" de Daria Darid
0 suflu
Contextcel mai probabil comentariul tău de mai sus și acesta vor intra offtopic pentru că nu sunt la text, tu comentezi comentariul lui și eu pe al tău, așa zicea și alberto că uneori simțim mai mult decât scriem. cu părere de rău, dar el nu te-a jignit, poate te-a admonestat, a vrut să spună mai mult ca sigur să simțim decât să căutăm greșeli, ceea ce de fapt spui și tu.
mulțumesc
mcm
mulțumesc
mcm
Pe textul:
„Jumătate femeie, jumătate toamnă" de Carmen Sorescu
0 suflu
Contextîn acest poem este o îmbunătățire vizibilă a scrierii, este un poem de idee, presărat atât cât trebuie cu metafore. ce nu înțeleg - \"servici\" - este vreo licență poetică, am observat mai nou cum se fac greșeli și se pune paravanul \"era licență domnule\", oricum trebuie să corectezi că repeți de două ori cuvântul.
parcă merge mai bine finalul fără întrebarea din final.
mcm
parcă merge mai bine finalul fără întrebarea din final.
mcm
Pe textul:
„O, domnule Bartleby!" de Călin Sămărghițan
0 suflu
Contextiarina,
nonșalanța am să o schimb dacă zice și petru e clar că nu e în regulă, deja sunteți doi cu aceeași observație. stai liniștită că nu mă supăr.
petru,
dacă este să construiesc ceva cum ai zis tu “multe”, am să încerc aici în pagina de comentarii:
tu urci everestul pe gambele mele
în veșminte cu spasme
de dimineața până târziu
cari în raniță obiceiuri trecătoare
dezarmant de lucid
spre o culme somnoroasă
cu sângele spălat
un sinstem sangvinic nou
după fiecare cățărare
vrei să înnoptezi în mine
aprinzi un foc lângă eclipsă
și să-mi spui printr-un tunel de sticlă
cât de mult o iubești pe Glenda
(Glenda lui Cortázar)
Alberto (de la offtopic), laitmotivul pe care l-ai surprins se referea exact la ceea ce ai spus, că având două brațe sunt mai specială decât oamenii cu o mie de brațe; toamna cearșaf se întinde mult, f mult, iese din cameră, iese din oraș, mă uit după ea până nu se mai vede
mulțumesc
mcm
nonșalanța am să o schimb dacă zice și petru e clar că nu e în regulă, deja sunteți doi cu aceeași observație. stai liniștită că nu mă supăr.
petru,
dacă este să construiesc ceva cum ai zis tu “multe”, am să încerc aici în pagina de comentarii:
tu urci everestul pe gambele mele
în veșminte cu spasme
de dimineața până târziu
cari în raniță obiceiuri trecătoare
dezarmant de lucid
spre o culme somnoroasă
cu sângele spălat
un sinstem sangvinic nou
după fiecare cățărare
vrei să înnoptezi în mine
aprinzi un foc lângă eclipsă
și să-mi spui printr-un tunel de sticlă
cât de mult o iubești pe Glenda
(Glenda lui Cortázar)
Alberto (de la offtopic), laitmotivul pe care l-ai surprins se referea exact la ceea ce ai spus, că având două brațe sunt mai specială decât oamenii cu o mie de brațe; toamna cearșaf se întinde mult, f mult, iese din cameră, iese din oraș, mă uit după ea până nu se mai vede
mulțumesc
mcm
Pe textul:
„Jumătate femeie, jumătate toamnă" de Carmen Sorescu
0 suflu
Contextîn fiecare toamnă scriu câte un poem cu titlul acesta, din păcate aici pe site nu am mai găsit decât unul, poți da clik
\">aici, este un șir de întâmplări, anul acesta mă găsește mai lucidă, vei vedea față de versurile anterioare care sunt mai sentimentale. mulțumesc de trecere.
mcm
mcm
Pe textul:
„Jumătate femeie, jumătate toamnă" de Carmen Sorescu
0 suflu
Context