Carmen Sorescu
Verificat@carmen-sorescu
„Și germinam înlăuntrul lui încet-încet la fel ca o mare iubire.”
www.agonia.ro 2006
observația că scriu în poezii despre poezii mi-o faci de ani de zile, deci, nu te mai repeta, că am priceput de la început. amestec firescul cu nefirescul, pentru că așa îmi place, da, pot fi două texte în paralel.
victor,
am să fac un poem cu leo, păcat că atunci când ne-am întâlnit nu prea am avut timp de poezii, dar o să țin cont de sugestia ta. e fenomenală expresia cu scările,de-a dreptul genială, bine că ți-ai dat seama, nu mulți au reușit.
mulțumesc
mcm
Pe textul:
„D-Files" de Carmen Sorescu
mcm
Pe textul:
„cateva lucruri despre mihai" de mihai amaradia
mcm
Pe textul:
„D-Files" de Carmen Sorescu
2. muzica se va lipi.
3. la partea cu luna pe pântec, aștept sugestii, mi se pare destul ce am spus, rotunjime de copil, aaa, sau să pun chiar așa \"Luna - rotungime de copil\"?
Pe textul:
„D-Files" de Carmen Sorescu
dacă a reușit să emoționeze mă bucur, pe unii în bine, pe alții în mai puțin bine, dar să emoționeze, să a ducă o stare.
ioana,
de dincolo de noi, mai răzbate uneori adevărul.
petru, de unde știi că am tăiat:), lasă că îți dau pe mail originalul. am scos vameșii, dacă vrei fără ei, fie, era un pleonasm la joc, am schimbat, am să revăd. versul cu pantaloni scurți îl las, e personalizat oarecum. evident că există erotism uneori atroce fără vulgaritate. am să continui \"File D\" sau mă gândesc să schimb în \"Pagini D \".
mulțumesc
mcm
Pe textul:
„D-Files" de Carmen Sorescu
muțenia fermă și-un pământ insular
mișunând de intrigi amazoane sirene
mieroase frumoase de jar ispite eterne
de mare artă și precizie.
mcm
Pe textul:
„un ocean înghețat" de Nache Mamier Angela
mcm
Pe textul:
„2 my best friend" de Mirela Lungu
vene-calorifere reci, în locul noptierei fruntea mea, singurătatea e o mină pe care o declanșezi din greșeală, sub coaste ți s-au dezlipit/ câteva crengi de salcâm cu flori, câteva construcții remarcabile. însă cred că pilonul de metal al poemului pe care va sta mult și bine rezistent la intemperii critice nu sunt metaforele de mai sus ci:
afară - tu. pretutindeni. din toate părțile
oamenii de pe stradă trăgeau de tine cu nările
am vrut să mă dau jos din pat să te strig
idee că un el, probabil, e în tot ce e dincolo de geam, în absolut tot, până și în aer, oamneii se vor droga cu el.
mcm
Pe textul:
„Dismal and inviting" de Daria Darid
ioan j, eu încă mai pot scrie poezii de dragoste încă o mie de ani, am resurse și material didactic.
ioan p, din păcate nu mereu pot fi extraordinară:):):):)
vasile munteanu, mulțumesc pentru recomandare islikeanewdesease
multumesc pentru păreri și sugestii.
mcm
Pe textul:
„4 semne" de Carmen Sorescu
Recomandatremarc femeia de zăpadă și mai ales ultima strofă, pentru că este mai metaforizată. am observat în poem un circuit \"coborârea în pământuri\", ca o fază lunară, o repetiție care vine să accentueze tangibilitatea. \"niciodată nu vom putea cădea mai jos de pământ\"- nu-mi aparține citatul, l-am reținut în trecere, aici însă \"niciodată nu vom putea coborî mai jos de pământ!\".
mcm
Pe textul:
„vocația nefericirii" de Dana Banu
pescărușii, temnița de care ai amintit erau acolo de mult timp, fiecare cu un rol aparte.
ionelia,
este un sentiment straniu să ții o inimă pulsând în palmă, de câte ori fac asta, tremur, tot timpul trântesc ceva din jur.
pt pt,
ai observat bine, mereu dispersez de dragul inducerii în eroare, dar în final au pun punct comun.
mcm
Pe textul:
„4 semne" de Carmen Sorescu
Recomandatîmi place corpul glazurat, sună foarte bine, l-am scos din context.
uite o divagație:
sunt femeia cu corpul glazurat
dețin o rețetă secretă
vecină cu moartea
am în privire pahare cu vin
de câte ori mă privești
simți un gust roșu, poetic
nu-ți afecteză cochilia
bunul mers
furia îmbrățișării
sunt femeia cu corpul de sticlă
meduze și becuri stinse
la miezul nopții
peste pielea mea
cad dăngăne ludice
sper că te-a distrat:)
mcm
Pe textul:
„femeile sunt doar niște rețete culinare sofisticate" de cezara răducu
aș sugera la prima parte:
despre ceilalți oricât am vorbi nu aflăm nimic
numai pojghița de gheață se topește
ies aburi și fire de praf (se înțelege că din ea)
inhalăm tot face bine la sinuzită (se înțelege că noi)
poate revezi \"interfețe\".
în altă ordine de idei, epicul are rezonanță, ideea bună, dusă până la capăt în echilibru, tangibil până la zăpadă.
mcm
Pe textul:
„departe de rusia" de adriana barceanu
îmi place imaginea adusă în strofa a 3-a: văd trupul meu întins pe fiecare bancă, pe fiecare zid/ caldarâm de stradă/ chiar și-n noroiul strivit din urmele lăsate de cizme lângă stratul cu flori/aș fi vrut uneori..., aici cu mica observație: caldarâm și atât se subînțelege că e al străzii.
și vântul împrăștie frunzele ca un ultim desfrâu
și mâna mea năroadă te desface-n târziu
te iubesc dar sub ochii mei nu curge azi niciun râu
iar tu taci și mă strângi la piept deșirat
carevasăzică variațiuni pe aceeși temă, îmi place ca spui direct:te iubesc, poți să spui de un milion de ori? eu da, pot, chiar în aceeași zi, oră.
mcm
Pe textul:
„moartea omului de hârtie (partea de mijloc)" de Petru Teodor
Dar privirile-mi alunecă neînțeles tot acolo, probabil mintea nu reușește să-și formeze o noțiune de adevăr în legătură cu dilema mea și-atunci încearcă o clarificare. iată, după cum spuneam, starea de luciditate.
în final, timpul petrecut în bibliotecă îl descrii scurt, clar, fără dubii, ca fiind mort-ireal, cumva atemporal.
Pe textul:
„Întoarcerea acasă" de Emma Greceanu
imaginile in imagini, repetate la infinit, oglindă în oglindă, dau fotografiei un aer mistic, ceva în ceva și tot timpul același, un fel de \"eu sunt tu\". cât despre versuri aleg:tunel de sticlă/ osificând trecutul/miraj al treptei.
osificarea trecutului, este remarcabilă, eu aș fi spus vorbind de trecut, sendimentarea trecutului, cu aluzia directă că sedimentele sunt de-a dreptul depuneri de praf și tot ce mai doare în genere.
mcm
Pe textul:
„iluzie" de heghedus camelia
îngerii care strigă pe nume,
femeia care sărută cu ochii deschiși,
al 3-lea plămân,
sub stern pașii dansatoarei de cabaret,
da, o cascada de metafore originale într-un poem matur. poate că ar fi trebuit mai scurt poemul, doar ca să fie reținut ușor și imaginile să rămâne clare în minte, să nu fie imediat inundate de altele.
mcm
Pe textul:
„între două citate despre fericire" de Tarus Ramona
mcm
Pe textul:
„În mine, fluturi beți de poezie" de Ștefania Pușcalãu
am modificat primul vers, așa că m-am răzgândit, să nu fie ieftin, plătesc oricât.
diana,
tu sensibilă mereu, ai ales partea cea mai delicată după cum era și cazul că te reprezintă.
ioelia,
uite, am modificat finalul, am să păstrez poate aceeași ironie, să nu cad în patetism prea rău.
petru,
tu ai citit poemul mai demult, corectasem pe acolo între timp. dacă tai ce spui tu, rămân suspendată la un nivel filosofal prea înalt, lasa-mă să cad în pragmatism.
va mulțumesc și vă mai aștept
mcm
Pe textul:
„Caut" de Carmen Sorescu
mcm
Pe textul:
„ochiul din seton" de Daria Darid
