Jurnal
Dismal and inviting
1 min lectură·
Mediu
înăuntru - o ceață pulverulentă
în loc de vene câteva calorifere reci. s-a
sistat apa caldă
și soarele pentru câteva săptămâni
în locul prăpastiei, fruntea mea și câteva gânduri
răsucesc de aseară ochiul
afară - tu. pretutindeni. din toate părțile
oamenii de pe stradă trag din tine cu nările
nu mă mir
singurătatea e o mină pe care o declanșezi din greșeală
depinde cum calci
pe îngeri
oamenii de pe stradă se întreabă când am să cobor să te salvez
am privire concavă
afară oamenii își scutură ciorile de sub gene. sub coaste
ți s-au dezlipit
câteva crengi de salcâm cu flori cu tot am închis ochii
și la asta
din când în când aprind tv-ul calculatorul toate luminile
prin casă
dar e tot liniște de parcă toate astea stau cu urechile
ciulite ca să afle dacă mai ai
sânge
de alăptat toamna
http://www.youtube.com/watch?v=QbubISlLdH8
093640
0

vene-calorifere reci, în locul noptierei fruntea mea, singurătatea e o mină pe care o declanșezi din greșeală, sub coaste ți s-au dezlipit/ câteva crengi de salcâm cu flori, câteva construcții remarcabile. însă cred că pilonul de metal al poemului pe care va sta mult și bine rezistent la intemperii critice nu sunt metaforele de mai sus ci:
afară - tu. pretutindeni. din toate părțile
oamenii de pe stradă trăgeau de tine cu nările
am vrut să mă dau jos din pat să te strig
idee că un el, probabil, e în tot ce e dincolo de geam, în absolut tot, până și în aer, oamneii se vor droga cu el.
mcm