Călimărea Andrei Adrian

Unui sculptor îi este necesar doar blocul de piatră și el vede un nou David în el. Unui morar îi trebuie un câmp întins în fața ochilor și el deja vede făina de grâu ieșită la moara lui. Unui

Pentru mine soarele răsare în inimă, nu doar pe cer. Pentru mine ploaia crește gânduri de iubire în pământul sufletului, nu doar în cel vizibil ochiului. Pentru mine norii sunt jucăriile pufoase

Fă-mă săgeată și trage-mă din arcul iubirii spre inimile triste, aruncă-mă în cuvinte prin aerul uscat, lipsit de ploaie, fă-mă tină din scuipat amestecat cu humă să dezlipească geana peste geană

Se năștea ziua de sub aripa nopții bătând din plisc cu raze de lumină acoperind urmele îndoielii în arii muzicale înaripate. Uneori mă tem să adorm să nu mă fure aripa întunecată și să mă

Un om nestârnit rămâne un simplu om, un câine care nu a lătrat rămâne un simplu câine, un cub care nu a simțit sfera în arcuirea brațelor lui rămâne un simplu cub. Totul rămâne așa cum

Și am văzut mai apoi cum a luat noroi în căușul unei palme și a început să picteze pânza albă din fața noastră. Înmuia încet degetul celeilalte palme în noroiul din căuș și picta. Nu l-am

Stârneam visul să devină realitate; mă cocoțam pe aripa sa și strigam cât mă țineau arcurile coastelor ostenite: „- Zboară dincolo de norii cu gene și ridică-te zvelt în existență!” Dar aripa