Joc imatur
Hai să ne jucăm "de-a prinselea": eu o să mă prind de adierea lăsată de trecerea ta, tu, ai să întorci curioasă privirea cu un zâmbet rostogolit peste ea, eu o să mă agăț de parfumul emanat de
CACălimărea Andrei AdrianAlergăm pe fir de iarbă
Alergăm pe fir de iarbă, ni se-ascund de lume pașii, tu mi-ai spus prin zâmbet totul eu, deschid zarea cu cotul... De-aș putea găsi o oază cu un cer virgin deasupra-i te-aș ascunde în petale și-am
CACălimărea Andrei AdrianAvem nevoie de cuvinte
Avem nevoie de cuvinte suflate-n aur, pe pământ, avem nevoie de iubirea rostită-n versuri, prin cuvânt. De ar fi soarele cel mare arzând și norii și nisipul noi tot nu am muri cu totul de ne-am
CACălimărea Andrei AdrianO lume nenăscută
O lume nenăscută se-ascunde-n trupuri goale, o lume ce refuză o naștere din nou, în pântec ferecată, lovită de instincte, o lume destrămată zăresc în jurul meu. La ordine cu haos, la bine cu
CACălimărea Andrei AdrianMi-e dor de câini și de copaci
Mi-e dor de câini și de copaci De cerul înalt și ca o mare În care norii s-au scăldat Ca pruncii veseli în căldare. Mi-e dor de roți mari de tractor Ce ară sufletul de gânduri Și-mi lasă fermecat
CACălimărea Andrei AdrianDe dragoste
Ochii mei s-au pironit ca două cuie tari și drepte în scobitura osului tău blând, streașină peste doi porumbei albi ce îngână de dragoste cuvânt după cuvânt... Gura mea numără fildeșii albi ce
CACălimărea Andrei AdrianDespre
Despre mine, o lumină pâlpâie în vine. Despre aer, este ici și pretutindeni, când mai alb, când fără pată, când curat, când tras pe roată. Despre cer, o, ce pot spune! Dispre el vin
CACălimărea Andrei AdrianÎmi aduc aminte
Îmi aduc aminte, ce tristă rostire, ce plină de imagini, sentimente, un univers închis într-un ou. Uneori îl lovesc cu unghia, răsună ca un tunet sau ca un susur de izvor, delicat,
CACălimărea Andrei AdrianAdolescenta
Tu ești lava ce erupe dintr-un vulcan ascuns pe fundul unui lac adânc, Deși ești atinsă de ape reci, nimic nu te poate răci întru totul, Șerpuiești luminoasă printre pietre căutând refugiu într-un
CACălimărea Andrei AdrianRisipit sub raza lunii
I Risipit sub raza lunii Peste câmpul înghețat Anul nou, ca și străbunii Ne urează-n lung și-n lat Să ne ascultăm chemarea De creștini, din tată-n fiu, Să-ncepem transformarea Sufletului
CACălimărea Andrei AdrianEcou
Acum am să arunc o rază Din arborele luminos Ce-n tine a găsit o oază Să crească înalt, armonios Acum am să arunc o rază Peste lumina din amurg Și-o s-o prefac în dimineața Din ale cărei
CACălimărea Andrei AdrianMetamorfoză
Eram două pete mari de ochi pe o veche fotografie, un curios de viață, un curajos deși timid, ascuns pe după frunze noaptea de stele. Eram un vis cu multe aripi grăbit să-l duc la
CACălimărea Andrei AdrianDe când mi-ai născut aripi
De când mi-ai născut aripi văd pământul ca un munte fără sfârșit ca un orfan fără tată, cu plete de sălcii și lacrimi șiroaie care curg printre riduri de păduri și creste. Nu mi-am dorit să
CACălimărea Andrei AdrianAlbastrul râului din cer
Albastrul râului din cer A picurat prin multe stele Și praful lui plin de mister L-am aspirat prin a mea piele. Atunci în versuri am vorbit În pilde, maxime de suflet Și ochii ce s-au
CACălimărea Andrei AdrianMiracolul din palmă
În mână mi-a rămas o geană Era în zbor, s-a așezat Un cer senin mi-a desenat În palmă. A coborât apoi ușor În podul palmei s-a ascuns S-a răsucit și-a creionat Un petec de pământ De
CACălimărea Andrei AdrianȘapte culori - curcubeu
Venim spre tine curcubeu Lăsat de domnul Dumnezeu Și căutăm în suflet pace Precum și domnul Iisus face. Dar pacea prin război se duce Purtat de gânduri la răscruce Purtat de oameni
CACălimărea Andrei AdrianHaide
Haide să inventăm un timp, haide să căutăm un ceas între ceasuri și acel ceas să bată un timp simțit doar de noi, haide în valea dintre două văi, haide pe muntele dintre arcade cu dinți, pe
CACălimărea Andrei AdrianAuzeam prin firul ierbii
Auzeam prin firul ierbii legănate de un vis pasul tău desculț, agale coborând din paradis. Te simțeam în noaptea vieții ca o stea din răsărit dezbrăcată de orgolii, îmbrăcată-n
CACălimărea Andrei AdrianAi răspuns printr-o culoare
Ai răspuns printr-o culoare când de mână te-am ținut și-ntrebându-mă dar, oare: Când și cum te-am cunoscut? Ai răspuns prin roșiatic focului ce îl simțeam, cu al tău sărut sălbatic buza ta
CACălimărea Andrei AdrianDe unde vii?
De unde vii cu aripile raze de lumină în asfințit de vremuri, când îmi atârn pălăria pentru ultima oară în cui, când mă asez pe patul de paie și privesc prin icoana ferestrei la tine? Ești oare
CACălimărea Andrei AdrianNu am știut că viața-i o aripă
Nu am știut nicicând să mă grăbesc Ca să devin din larva-nfometată Un fluture, ce-n zbor să cuceresc Ceea ce n-am putut să fiu eu niciodată. Nu am știut că aripile-n zbor Mă-nalță peste
CACălimărea Andrei AdrianAm înțeles
Am înțeles că norii sunt făcuți și pentru a acoperi strălucirea soarelui atunci când noi, muritorii, nu merităm lumina și căldura sa, am înțeles că firele de iarbă sunt create și pentru a îndulci
CACălimărea Andrei AdrianDezîntruparea
Inima fiecăruia bate ritmuri unice de tobă în pădurile virgine ale universului, sunetul ritmic, pe alocuri aritmic arde clipe, pe alocuri ore de viață ne topim ca bucata de unt la soare ne topim
CACălimărea Andrei AdrianPenița
Penița mi-a vorbit în somn Mi-a zis că de mult timp șomează Cerneala s-a uscat în toc Tot așteptând, ea dormitează... "-Dar oare nu te-exploatez?" O întreb cu gingășie "N-aș vrea prea mult
CACălimărea Andrei Adrian