Poezie
Albastrul râului din cer
Poezie creștină
1 min lectură·
Mediu
Albastrul râului din cer
A picurat prin multe stele
Și praful lui plin de mister
L-am aspirat prin a mea piele.
Atunci în versuri am vorbit
În pilde, maxime de suflet
Și ochii ce s-au albăstrit
Ți-au luminat și al tău cuget.
Dar nimeni nu înțelegea
De unde vine-a mea lumină
Și toți credeau că-i "vina" mea
Pentru înțelepciunea plină.
Dar eu le-am spus: albastrul fin
Ce-a mea ființa o clădește
E-o picătură din divin
Ce-nțelepciune răspândește.
Căci Tatăl prin al său scump fiu
Ce s-a jertfit cândva pe cruce
El ne-a promis și duhul viu
Ce de la cer ni-l va aduce.
Atunci toți ce ședeau la sfat
Să îmi asculte cuvântarea
Chiar toți genunchiul și-au plecat
La cer, să ceară îndurarea.
Și cei smeriți în gând și fapte
Au căpătat duh de credință
Și au rostit miere și lapte,
Schimbați în plină cunoștință.
00817
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 145
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Călimărea Andrei Adrian. “Albastrul râului din cer .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calimarea-andrei-adrian/poezie/14164587/albastrul-raului-din-cerComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.