Antrei Kranich
Verificat@antrei-kranich
„,,gândurile mele se duc - ca oile la păscut - în nesfârșit”
mi-am atarnat cuvintele dupa gat, asa cum altii isi atarna bocancii, sa nu si-i noroiasca. si de atunci ma plimb incolo incoace, nestiind daca merg inainte sau inapoi. dar merg. nascut '82 kranich zis si andrei ot tgocna (unul dintre orasele de suflet) (tragea dupa ea, rosu, alungit, un caine…
imi place mai ales ca aici ai gasit altceva decat am gasit eu. la mine, dincolo de explicatii indelungate si chibzuite asupra textului, cred ca e mai bine sa-ti spun doar ca e vorba de transformare.
dinspre siddharta prin stomac prin ciocul deschis inapoi sus pe zid, ca un mesh, ori invers, transformarea exista si acum se preface.
multumesc pentru trecere,
cu prietenie,
AT
Pe textul:
„mesh" de Antrei Kranich
aceasta varianta nu difera f mult fata de cea initiala. am urmat doar un sfat, pt ca textul sa spuna mai mult. asta patesc adesea. :-) textele mie imi spun tot ce vreau sa aflu, dar nu realizez ca afara transmit mai putin. de unde acea mica transformare.
\"zvac de viata impaturit in capotul oranj\" trebuie sa-l las asa, chiar daca e mai greoi. e exact ceea ce am vazut si ceea ce am vrut sa transpun.
cat despre scris, nu m-am reapucat. scriu in continuare, poate mai mult decat pana acum.
sunt onorat ca \"strada orelor\" nu a trecut neobservata, dar a venit timpul sa o retrag si sa incerc sa o finalizez. poate, daca m-o duce capatzana, va insemna debutul meu. :-)
multumesc pt trecere si semn,
AT
Pe textul:
„ultimul zvâc" de Antrei Kranich
straniu si apasator poemul. poate de asta mi-a si placut asa mult.
plecaciune,
AT
Pe textul:
„inteligibilitatea din umbră" de Teodor Dume
Pe textul:
„fără Dumnezeu" de Victor Potra
De îmbunătățittu zici ca trama aici e chiar lipsa personajului. pai atunci de unde atata Dumnezeu? daca personajul lipseste, lipseste si firul epic. :-)
sau de fapt e un poem scris in fata oglinzii?
Pe textul:
„fără Dumnezeu" de Victor Potra
De îmbunătățitAT
Pe textul:
„breșe" de Ioana Geacăr
nu te supara pe mine, insa acest text nu-mi place. in primul rand dialogul este incalcit, nu are acel zvac care sa-l faca alert. tema e destul de uzitata, dand aici in sirop.
raman la strofa gasita ieri, in alt poem.
plecaciune,
AT
Pe textul:
„fără Dumnezeu" de Victor Potra
De îmbunătățitPe textul:
„Grațiere" de Sorin Olariu
subiectul e interesant, ai posibilitatea, prin caracterul duplicitar al actorilor, sa suprapui lumi si sa ametesti cititorul (stiu ca nu e obiectivul tau, e mai mult o placere personala :-) ).
asa ca sunt convins ca voi gasi ceva la fel de interesant si in urmatoarele fragmente.
ceea ce-as evita insa e repetarea cuvintelor \"tanar\" si \"batran\", care, mai ales in prima parte, impiedica cumva curgerea textului.
plecaciune,
AT
Pe textul:
„Twilight - I -" de Emil Iliescu
ma opresc la salbaticirea urletului.
cand tii o fiara prea aproape de tine, ajungi s-o indragesti. si uiti ca are gheare si colti si intotdeauna e avida de sange. asa si urletul tau. l-ai tinut unauntru pana s-a domesticit. de unde acea salbaticire, o pendulare afara-inauntru.
scuza-ma daca am luat-o tacadam-tacadam, dar asa mi-am imaginat eu.
plecaciune,
AT
Pe textul:
„nu contează mâna care îmi îmblânzește lumina" de cezara răducu
poemul mi se pare usor prea discursiv, in afara de strofa a 2-a. aici se simte nervul, de parca strofa asta ar fi scapat, ca prin minune, din hatzurile mintii.
\"această femeie e încă o întâmplare ieftină
se strică după puține violuri
nici nu ne-ajunge la toți
un glonț e un gest de milă
o lăsăm cu mințile zdruncinate
ai ei o vor lapida
juisăm\"
mai lasa-ti versurile s-o ia razna din cand in cand. oricine moare cand e prea mult tinut in captivitate. :-)
plecaciune,
AT
Pe textul:
„conquistador" de Victor Potra
interesant de simtit acel \"tipat verde\".
cu prietenie,
AT
Pe textul:
„Tel Aviv" de Ioana Geier
\"dând cu fruntea de Tovarășa groapă
sărutând icoane voi face
bube
dumnezeiești la gură
lumină morților
și viilor și paștelui mamii lor de oameni
colivă\"
eu un fel de rasu\' plansu\', de umflat plamanii si de eliberat un scuipat-bumerang.
plecaciune,
AT
Pe textul:
„postortodox (5)" de Cornel Ghica
perdeaua se da la o parte, un con de lumina se plimba pe scena si....surpriza! din intunericul catorva luni rasare domnul dumitru!
surpriza placuta cu care imi inchei ziua... :-)
firul epic evolueaza undeva dedesubt, sub asfalt, departe de zgomotul strazii si de, vorba lui victor potra, dulcegaria si superficialitatea altor proze expuse de curand pe agonia.
se vede atentia detaliului si grija pt asezarea fiecarui cuvintel.
dar dragul meu, risc sa dau in profetii cand iti spun ca o astfel de proza starneste rareori convulsii in apele vesele si de sine statatoare de deasupra.
cam atat am de spus... promit sa revin pe text intr-un moment in care sunt cu mintea mai limpede, pentru ca proza ta trebuie recitita ca sa fie simtita.
plecaciune,
andrei ot tgocna
Pe textul:
„Tot despre noi trei" de Adrian DUMITRU
forta am simtit-o cum creste-descreste, de exemplu prima strofa e furibunda, exact ca un razboi, nu mai exista limite si totul se lipeste convulsiv. a doua strofa e cumva o trecere, apoi urmatoarea strofa e din nou intr-un registru inalt.
in spate, ca un refren, ramane acel:
\"muezinul să strige
„bine ați venit în Palestina”\"
AT
Pe textul:
„Welcome to Palestine" de Carmen Sorescu
la fel si urmele de zapada din umbra ta.
AT
Pe textul:
„duminica donez lucruri simple" de cezara răducu
\"ca metodă de contracepție s-au inventat bibliile\". mi-a ramas in minte. e greu sa-ti spun, recitind, de ce am facut asemanarea asta. poate la nivel de plimbat dincolo.
mai stii ca pe-atunci mi-a placut si nu mi-a placut acel poem?:-)
am ajuns sa cred ca omul e asa simplu...
Pe textul:
„femeile nu se numără" de Victor Potra
plecaciune,
andrei ot tgocna
Pe textul:
„femeile nu se numără" de Victor Potra
frumos poemul, fara alte explicatii.
andrei t
Pe textul:
„Frigul" de razvan rachieriu
